Șapte instrumente de bază ale calității

Cele șapte instrumente de bază ale calității sunt o denumire dată unui grup determinat de tehnici grafice, identificate ca fiind cele mai utile pentru rezolvarea problemelor referitoare la calitate, conform cu American Society for Quality (Societatea Americană pentru Calitate).[1] Acestea sunt denumite de bază deoarece sunt convenabile pentru persoane cu puțină instruire formală în statistică și din cauză că pot fi utilizate pentru rezolvarea majorității vaste a problemelor referitoare la calitate.[2]

Cele șapte instrumente sunt:[3] [4] [5]

Denumirea a apărut în Japonia postbelică, inspirată de cele șapte arme faimoase ale lui Benkei.[6]. Este posibil ca [denumirea] să fi fost introdusă de Kaoru Ishikawa , la rândul său influențat de o serie de conferințe ținute de W. Edwards Deming pentru inginerii și oamenii de știință japonezi în 1950.[7] În acele timpuri, companiile care au început instruirea forței lor de muncă în privința controlului statistic al calității au constatat că complexitatea subiectului a intimidat marea majoritate a muncitorilor lor și a redus instruirea pentru a se concentra mai întâi pe metode mai simple care sunt suficiente pentru multe probleme referitoare la calitate[8].

Cele șapte instrumente de bază se află în contrast cu metode statistice mai avansate, ca de exemplu eșantionarea pentru cercetare (engleză Survey sampling) , eșantionarea pentru acceptare, testarea ipotezelor statistice, proiectarea experimentelor, analiza multi-variabile și diferite metode dezvoltate în domeniul cercetării operaționale.[9]

The Project Management Institute (Institutul de Management al Proiectelor) face referire la Cele Șapte Instrumente de Bază în A Guide to the Project Management Body of Knowledge ca un exemplu de instrumente generale utile pentru planificarea și controlul calității proiectelor.[10]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Montgomery, Douglas (2005). Introduction to Statistical Quality Control (Introducere în controlul statistic al calității). Hoboken, New Jersey: John Wiley & Sons, Inc. p. 148. ISBN 978-0-471-65631-9.OCLC 56729567
  2. ^ Ishikawa, Kaoru (1985), What Is Total Quality Control? The Japanese Way (1 ed.) ( Ce este controlul total al calității? Calea japoneză (ediția 1))Englewood Cliffs, New Jersey: Prentice-Hall. p. 198 ISBN 978.0-13-952433-2 OCLC 11467749 „După experiența mea din trecut, nouăzeci și cinci la sută din toate problemele dintr-o companie pot fi rezolvate cu ajutorul acestor instrumente.”
  3. ^ Nancy R. Tague (2004). Seven Basic Quality Tools. The Quality Toolbox. Milwaukee, Wisconsin, American Society for Quality. p. 15
  4. ^ Ishikawa, Kaoru (1985), What Is Total Quality Control? The Japanese Way (1.ed.). Englewood Cliffs, New Jersey: Prentice Hall. p. 198. ISBN 978.0-13-952433-2 OCLC 11467749 „Elementary Statistical Method (the so-called Seven Tools) 1. Pareto chart : The Principle of vital few; trivial many 2.Cause and effect diagram (This is not precisely a statistical technique) 3. Stratification 4. Check sheet 5. Histogram 6. Scatter diagram (analysis of correlation through determination of median; in some instances, use of binomial probability paper) 7. Graph and control chart (Shewhart control chart)”
  5. ^ Imai, Masaaki (1986), Kaizen (Ky'zen), the Key to Japan's Competitive Succes (1 ed.) (Trad.: Kaizen, cheia pentru succesul competițional al Japoniei) New York, Random House, pp. 239-240, ISBN 9780394551869, OCLC 13010323 „The seven statistical tools used for such analytical problem-solving are: 1. Pareto diagrams[...] 2. Cause-and-effect- diagrams[...] 3. Histograms [...] 4. Control charts [...] 5. Scatter diagrams[...] 6.Graphs[...] 7. Checksheets”
  6. ^ Ishikawa, Kaoru (1990) Introduction to Quality Control (Introducere în controlul calității) (1 ed.) Tokio: 3ACorp, p. 98, ISBN 978-4-906224-61-6, OCLC 23372992 „Acestea au fost numite cele Șapte Instrumente pentru Controlul Calității (CC) după faimoasele șapte arme ale preotului-războinic japonez Benkei din perioada Kamakura care i-au permis lui Benkei să triumfe în bătălie; de asemenea, cele Șapte instrumente de Bază ale CC, dacă sunt utilizate cu abilitate, vor permite să fie rezolvate 95% dintre problemele de la locurile de muncă. Cu alte cuvinte, instrumentele statistice intermediare și avansate sunt necesare numai în aproximativ 5% din cazuri.”
  7. ^ The seven basic tools of quality (Cele șapte instrumente de bază ale calității). Improvement and Innovation.com, London, 2007-11-30. „Ishikawa a dorit să „democratizeze calitatea”: adică, să spunem , a vrut să facă controlul calității ușor de înțeles pentru toți muncitorii și inspirat de conferințele lui Deming, a formulat cele șapte instrumente de bază ale controlului calității.”
  8. ^ Ishikawa, Kaoru (1985) What is Total Quality Control? The Japanese Way (1 ed.). Englewood Cliffs, New Jersey: Prentice Hall, p. 18 ISBN 978.0-13-952433-2 „Este adevărat că metodele statistice sunt eficiente, însă noi am supra-accentuat importanța lor. Ca rezultat, oamenii fie s-au speriat fie au avut antipatie față de controlul statistic ca fiind ceva foarte dificil. Noi am învățat excesiv oamenii, oferindu-le metode sofisticate, atunci când, la acea etapă, ar fi fost suficiente metode simple.”
  9. ^ Ishikawa, Kaoru (1985), What is Total Quality Control? The Japanese Way (1 ed.) Englewood Cliffs, New Jersey: Prentice Hall, pp. 198-199. ISBN 978.0-13-952433-2. „Eu împart metodele statistice în următoarele trei categorii în conformitate cu nivelul lor de dificultate. 1. Metode statistice elementare (așa-numite cele șapte instrumente)[...] 2. Metode statistice intermediare [...] 3. Metode statistice avansate (utilizând concomitent calculatoare.”
  10. ^ A Guide to the Project Management Body of Knowledge. Newtown Square, PA: Project Management Institute. 2013. pp. 236-238, ISBN 978-1-935589-67-9
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Șapte_instrumente_de_bază_ale_calității&oldid=12406549