French
DeutschȘtefan I
| Ștefan I | |
 Domn al Moldovei | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | circa 1364 |
| Decedat | înainte de 28 noiembrie 1399 |
| Înmormântat | biserica „Sfântul Nicolae” de la mănăstirea Bogdana[*]  |
| Părinți | Roman I |
| Frați și surori | Mihail, Iuga Ologul, Bogdan, Alexandru cel Bun |
| Ocupație | politician conducător[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Domn |
| Familie nobiliară | Dinastia Mușatinilor |
 Domn al Moldovei | |
| Domnie | decembrie 1394 – înainte de 28 noiembrie 1399 |
| Predecesor | Roman I |
| Succesor | Iuga Ologul |
Modifică date / text  | |
Ștefan I (n. c. 1364 - d. înainte de 28 noiembrie 1399) a fost domn al Moldovei în perioada decembrie 1394 - înainte de 28 noiembrie 1399.[1]
Analizele ADN recente au dovedit că a fost fiul cel mare al lui Roman I din prima căsătorie a acestuia cu o verișoară primară[2]. În acest fel, trebuie eliminată ipoteza că mama lui ar fi o lituaniancă din familia Koriatovici, din Podolia, a dinastiei Gedyminovici.[1][3][4]. A avut ca frați pe Mihail și Iuga, iar din a doua căsătorie a lui Roman I cu Anastasia, a avut frați vitregi pe Bogdan (1391-1404) și Alexandru.
Domnie
[modificare | modificare sursă]Prima mențiune documentară a domniei lui Ștefan I este datată la 6 ianuarie 1394 într-un act redactat la Suceava prin care noul domn anunță că am ocupat și ne-am așezat în voievodatul Țării Moldovei.[5][6]
A ajuns pe tron cu ajutorul lui Vladislav al II-lea Iagello, care-l preferă în defavoarea vărului său Roman, fiul lui Petru al II-lea. Astfel îi devine vasal regelui polon și îi promite ajutor împotriva oricărui dușman.[5][7]
Regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg care avea pretenții de suzeranitate asupra Moldovei și care se afla în relații adverse cu Polonia organizează o expediție împotriva lui Ștefan I, trecând munții și asediază cetatea Neamțului, dar fără a o putea cuceri. În timpul retragerii, oastea ungurească a fost atacată și zdrobită de către Ștefan cu toată puterea poporului său[8], în februarie 1395, la Hindău, astăzi satul Ghindăoani, județul Neamț.[9]
A sprijinit cu trupe, ca aliat al polonezilor, bătălia dezastruoasă de lângă Vorskla (12 august 1399) împotriva tătarilor, unde oastea creștină a fost învinsă. Ștefan I nu a participat personal la această bătălie deoarece niciodată domnii Moldovei nu au condus personal unitățile trimise în ajutorul suzeranului lor, și cu atât mai puțin s-ar fi pus în fruntea celor trimise unui simplu aliat, și încă la depărtare atât de mare de țară.[10]
Ștefan I a murit când avea circa 35 ani, cândva înainte de 28 noiembrie 1399[11] și a fost înmormântat în Mănăstirea Bogdana din Rădăuți, iar pe piatra funerară amplasată de strănepotul său Ștefan cel Mare, la 20 mai 1480,[12] se amintește de victoria strălucită de la Hindău: bătrânul Ștefan voievod, care a bătut pe unguri la Hindov, a biruit pe Jicmont craiul unguresc la Hindov.[13]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Rezachevici 2001, p. 460.
- ^ Lia și Adrian Bătrâna, Biserica Sfântul Nicolae din Rădăuți, Editura Constantin Matasă, Piatra Neamț, 2012, p.204, 208
- ^ Documenta Romaniae Historica, A, I, p. 7
- ^ Costăchescu 1932, p. 612, 614.
- ^ a b Costăchescu 1932, p. 611-615.
- ^ Rezachevici 2001, p. 461.
- ^ Rezachevici 2001, p. 461-462.
- ^ Johannes de Thurocz, Cronica hungarorum, în Scriptores hungaricorum, Editura J.G. Schwandtner, Viena, 1746, p. 218
- ^ Rezachevici 2001, p. 462-463.
- ^ Rezachevici 2001, p. 464.
- ^ Rezachevici 2001, p. 464-465.
- ^ Rezachevici 2001, p. 465.
- ^ Repertoriul monumentelor și obiectelor de artă din timpul lui Ștefan cel Mare, București, 1958, p. 255 - 256
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Costăchescu, Mihai (). Documentele moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, II. Iași.
- Rezachevici, Constantin (). Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I. Editura Enciclopedică.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
- Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
- (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
- Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [1]
- Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [2]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
| Predecesor: Roman I | 1394 – 1399 | Succesor: Iuga Ologul |
