Cosac cu bot turtit

Cosac cu bot turtit
Cosacul cu bot turtit (Ballerus sapa)
Stare de conservare
Risc scăzut (LC)  (IUCN 3.1)
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Chordata
Subîncrengătură:	Vertebrata
Infraîncrengătură:	Gnathostomata
Supraclasă:	Osteichthyes
(neclasificat):	Pisces
Clasă:	Actinopterygii
Subclasă:	Neopterygii
Infraclasă:	Teleostei
Supraordin:	Ostariophysi
Ordin:	Cypriniformes
Suprafamilie:	Cyprinoidea
Familie:	Cyprinidae
Subfamilie:	Leuciscinae
Gen:	Ballerus
Specie:	B. sapa
Nume binomial
Ballerus sapa Pallas, 1814
Arealul cosacului cu bot turtit
Sinonime
Cyprinus sapa Pallas, 1814 Abramis sapa (Pallas, 1814) Cyprinus kleweza Güldenstädt, 1791 Cyprinus cleveza Pallas, 1814 Abramis balleropsis Agassiz, 1835 Abramis schreibersii Heckel, 1837 Abramis sapa bergi Belyaeff, 1929 Abramis sapa aralensis Tiapkin, 1939 Abramis sapa sapa (Pallas, 1814)
Modifică text

Cosacul cu bot turtit sau boțogul, ocheana comună (Ballerus sapa, sinonim Abramis sapa) este un pește dulcicol bentopelagic asemănător cu plătică, de 20–25 cm lungime, din familia ciprinidelor, răspândit în fluviile bazinului ponto-aralo-caspian.

Este un pește dulcicol. Preferă apele repede curgătoare din cursul inferior al fluviilor și râurilor mari, evitând bălțile.

Este răspândit în fluviile și râurile mari din Europa și Asia care se varsă în Marea Neagra, Marea Azov, Marea Caspică și Marea Aral. Pe fluvii, urcă destul de sus (pe Dunăre, până în Bavaria, pe Volga până la Șecsna).

În România este destul de rar, găsit în Dunăre, în cursul inferior al râurilor Prut, Criș, Tisa și Timiș; întâlnit și în regiunea salmastră a Mării Negre.

Lungimea obișnuită aproximativ 15–25 cm, ajunge însă și la 35 cm; greutatea se ridică până la 800 g. Poate trăi 8-15 ani.

Are corpul înalt, comprimat lateral și acoperit cu solzi mici, caduci. Corpul este mai alungit ca la plătică. De-a lungul liniei laterale 43-55 solzi. Pedunculul caudal, scurt. Capul este mic, lungimea lui se cuprinde de 4,5-5,0 ori în lungimea corpului. Botul mare, gros, bombat, rotunjit la vârf. Gura așezată subterminal, protractilă; falca de sus întrece puțin pe cea de jos. Ochii foarte mari; diametrul lor este cuprins de 2,8-3,3 ori în lungimea capului. Între ceafă și începutul înotătoarei dorsală se observă o cărare fără solzi. Abdomenul prezintă, de asemenea, o cărare lipsită de solzi.

Înotătoarea dorsală înaltă și îngustă are marginea dreaptă și 8-9 radii ramificate. Înotătoarea anală este foarte alungită (mult mai lungă decât la batcă), are 38-41 radii ramificate. Înotătoarea caudală puternic bifurcată, lobul inferior fiind mult mai mare ca cel superior.

Partea superioară a capului și spatele sunt albastre-cenușii, flancurile și abdomenul albe-argintii, cu reflexe metalice. Înotătoarele sunt cenușii deschise sau albe-gălbui, cele nepereche cu o margine neagră sau cenușie-argintată, destul de largă. Irisul ochiului argintiu.

Dimorfismul sexual este slab pronunțat: masculii, în timpul reproducerii, au tuberculi albi pe cap; la mascul, înotătoarele pectorale sunt puțin mai lungi ca la femelă.

Se hrănește în principal cu nevertebrate bentonice: viermi, larve de insecte acvatice, moluște, crustacee, dar și cu detritus organic și substanțe vegetale.

Se reproduce și iernează în râuri. Reproducerea are loc în Mai-Iunie, în timpul viiturilor. Depune icrele pe vegetația acvatică, de care se lipesc. O femelă depune până la 100.000 (în medie 60.000-80.000). Diametrul icrelor este de 2 mm.

Puietul de o vară măsoară 8 cm și cântărește 8 g. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 3-4 ani (masculii mai devreme), la o lungimea de 17–30 cm.

Are importanță economică relativ redusă, fiind foarte rar în apele României. Carnea acestui pește este cea mai puțin gustoasă dintre toate speciile genului și are primăvara 2,6% grăsimi, iar toamna până la 4,3%.

• Ballerus sapa (Pallas, 1814) White-eye bream. FishBase
• Ballerus sapa. The IUCN Red List of Threatened Species
• L'abramide nano, Ballerus sapa (Pallas, 1814). Associazione Ichthyos Italia
• L'abramide nano, Ballerus sapa (Pallas, 1814). Associazione Ichthyos Italia
• A. sapa (Pallas, 1814) – белоглазка. Institute of ecology and evolution of the Russian Academy of Sciences Arhivat în 13 iulie 2020, la Wayback Machine.

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cosac cu bot turtit

Wikispecies conține informații legate de Cosac cu bot turtit