Abul Wafa

Abul Wafa
Abul Wafa - portret imaginar
Date personale
Nume la naștere	ابو الوفا بوزجانی
Poreclă	أبو الوفاء
Născut	10 iunie 940 d.Hr.[1][2] Buzhgan⁠(d), Torbat-e Jam County⁠(d), Provincia Razavi Khorasan, Iran[3]
Decedat	15 iulie 998 d.Hr. (58 de ani)[4][2] Bagdad, Buyid dynasty⁠(d)[5][2]
Religie	islam
Ocupație	matematician astronom
Limbi vorbite	limba arabă[6] limba persană
Activitate
Domiciliu	Bagdad
Porecle	أبو الوفاء
Profesor pentru	Ibn Yunus[*]​
Modifică date / text

Abul Vafa Muhammad Ibn Muhammad Ibn Yahya Ibn Ismail Buzjani (numit uneori și Abul Vefa sau Abu-l Vefa, n. 10 iunie 940 d.Hr., Buzhgan^⁠(d), Torbat-e Jam County^⁠(d), Provincia Razavi Khorasan, Iran – d. 15 iulie 998 d.Hr., Bagdad, Buyid dynasty^⁠(d)) a fost un astronom și matematician persan, autor al unui tratat despre construcțiile geometrice.

S-a născut la Buzghan (astăzi Torbat - e Jam, Iran). La 19 ani se mută la Bagdad, unde rămâne tot restul vieții. Era contemporan cu mulți alți savanți printre care: Al Biruni, Al-Quhi, Al-Sijzi, Abu Nasr ibn Iraq, Abu-Mahmud Khojandi, Kushyar ibn Labban.

Abul Wafa are merite deosebite în domeniul geometriei și trigonometriei, stabilind o serie de formule trigonometrice privind suma sau diferența argumentelor unei funcții trigonometrice, ca sinusul:

${\displaystyle \sin(\alpha \pm \beta )=\sin \alpha \cos \beta \pm \cos \alpha \sin \beta }$

A stabilit o nouă metodă pentru alcătuirea tabelelor sinusurilor unghiurilor din 10' în 10', a stabilit o metodă de măsurare a obiectelor inaccesibile, s-a ocupat de probleme de arpentaj, de arhitectură, de tehnică, de construcții a poligoanelor.

A stabilit teorema sinusurilor pentru trigonometria sferică.

A studiat operația de extragere a rădăcinii de ordinul 3, 4, 5, 7 a formulat regulile de adunare a fracțiilor prin aducere la numitor comun, a formulat regulile de aproximare a fracțiilor și regulile de descompunere a fracțiilor ordinare în fracții sexagesimale. A tratat mai multe probleme de construcții geometrice cu rigla.

În domeniul astronomiei, a descoperit așa-zisele variații în mișcarea Lunii (lucru studiat ulterior și de Tycho Brahe) și a aplicat trigonometria la problemele astronomice.

Abul Wafa a tradus și comentat operele matematicienilor greci sau islamici (cum ar fi Al-Khwarizmi, Diofant, Euclid) din domeniul geometriei și trigonometriei și a scris un tratat despre construcțiile geometrice.

• Cartea despre ceea ce trebuie să cunoască grămăticii, oamenii de afaceri și alții în știința matematică (Kitāb fī mā yaḥtaj ilayh al-kuttāb wa’l-ʿummāl min ʾilm al-ḥisāb), care cuprinde operațiile cu numere întregi și fracționare (printre care și regula aducerii la același numitor), măsurarea figurilor plane și a corpurilor, probleme de aritmetică practică;
• Cartea despre ceea ce îi este necesar unui meseriaș care lucrează cu construcții geometrice, consacrată geometriei practice (construcții în topometrie, geodezie, arhitectură, construcții geometrice cu rigla și compasul);
• Cartea perfectă (Kitab ab Kamil), tratat de astronomie în care sunt expuse bazele trigonometriei.

• Dicționar enciclopedic al matematicienilor Arhivat în 1 aprilie 2010, la Wayback Machine.

Acest articol conține text din Dicționarul enciclopedic român (1962-1966), aflat acum în domeniul public.