Alexandru Husar

Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.

Alexandru Husar
Date personale
Născut	26 aprilie 1920
Decedat	17 mai 2009 (89 de ani)
Cetățenie	România[1]
Ocupație	scriitor cadru didactic universitar[*]​ filozof Romanian scholar[*][[Romanian scholar |​]] critic literar[*]​ traducător
Locul desfășurării activității	Transilvania[2]
Limbi vorbite	limba română[3][4] limba franceză limba spaniolă[4]
Modifică date / text

Alexandru Husar (n. 26 aprilie 1920, Ilva-Mare, județul Bistrița-Năsăud – d. 17 mai 2009, Iași) a fost un filosof și cercetător al istoriei civilizației din Transilvania.

După absolvirea Liceului Grăniceresc din Năsăud s-a înscris la Facultatea de Filozofie și Litere din București, unde a studiat filozofia, obținând licența cu o teză de estetică și critică literară în anul 1945, coordonată de profesorul Tudor Vianu. Devine doctor în filozofie în 1973.

În perioada 1945-1950 funcționează ca profesor de limba română și filozofie la Liceul din Năsăud, apoi arhivist la Arhivele Statului din același oraș. A ocupat funcția de director al Muzeului Grăniceresc Năsăudean. Din 1951 lucrează în învățământul universitar, fiind numit asistent la catedra de filozofie, iar apoi la cea de istorie, a Universității „Victor Babeș” din Cluj. În 1959 se transferă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, la invitația profesorului Gavril Istrate^[5] unde cunoaște toate treptele ierarhice ale învățământului superior ajungând în 1976 conducătorul catedrei de literatură universală. Între anii 1975-1976 este numit profesor asociat la Universitatea de Stat „San Marcos” din Lima (Peru), unde predă cursuri de limbă, literatură și istorie românească. Tot acolo, se face cunoscut în presa peruană cu diferite articole despre arta sculpturală a lui Constantin Brâncuși. În colaborarea cu prof. univ. Dora Bazan - de la catedra de romanistică a aceleiași universități - traduce în limba spaniolă poeziile lui Lucian Blaga.

• „Dincolo de ruine” (Cetăți medievale) – Ed. Tineretului, 1980, București, 203 p.
• „Întoarcerea la literatură” (Printre clasici) – Ed. Junimea, 1978, Iași, 200 p.
• „Ars Longa” (Probleme fundamentale ale artei) - Ed. Univers, 1980, Buc., 336 p.
• „Metapoetica: Prolegomene” – Ed. Univers, 1983, București, 399 p.
• „Izvoarele artei: Ad fontes” – Ed. Meridiane, 1988, București, 336 p.
• „Irenicon” (Versuri) – Ed. Dacia, 1990, Cluj-Napoca, 92p.
• „Ideea europeană: (istorie, cultură, civilizație)” – Ed. Institutului European pentru Cooperare Cultural Științifică, 1993, Iași & Ed. Hyperion, 1993, Chișinău, 392 p.
• „Lecțiile istoriei: (O, tempora!)” – Ed. Institutului European, 1993, Iași, 128 p.
• „Anti-Gog” (Replică la Gog de Giovanni Papini) – Ed. Agora, 1996, Iași, 315 p.
• „Periplu prin memorie: (O, tempora!)” – Ed. Institutului European, 1998, Iași, 264 p.
• „Cetăți de pe Nistru” – în colaborare cu Gh. Gomța și S. Chicu, Asociația culturală „Grai și suflet”, Cultura națională „Limba română”, 1998, Iași, 212 p.
• „Miorița” (De al motiv la mit), – Ed. Universității „Al. I. Cuza”, 1999, Iași, 252 p.
• „Întoarcerea la literatură” (Aplicații) – Ed. Spiru Haret, 2000, Iași, 260 p.
• „Poeme de odinioară” – Ed. Augusta, 2000, Timișoara, 160 p.
• „Pro Eminescu” – Ed. Junimea, 2001, Iași, 298 p.
• „Tradiții naționale: (în estetică și filosofia artei)” – Ed. Cronica, 2001, Iași, 360 p.
• „Vremea de apoi”, Ed. Alfa, 2004, Iași, 166 p

• Cetățean de onoare al Municipiului Iași (2002)
• Cetățean de onoare al Orașului Năsăud (2002)
• Membru al Uniunii Scriitorilor din România

• Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Ofițer (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”^[6]

• Scridon, Aurel (2009), Alexandru Husar,eseist și filosof, a trecut în neființă, Didactica Nova
• Roca, George (2009), In memorian Alexandru Husar, Revista Noi, nu!
• Primăria Orașului Năsăud - Lista cetățenilor de onoare: http://www.primarianasaud.ro/cetateni/ALEXANDRU%20HUSAR.pdf^{[nefuncțională]}
• http://www.muzeulliteraturiiiasi.ro/muzee/colectia-alexandru-husar-p/despre-alexandru-husar-1n/ Arhivat în 4 martie 2016, la Wayback Machine.
• http://social.moldova.org/news/alexandru-husar-un-prieten-de-nenlocuit-201916-rom.html^{[nefuncțională]}
• http://www.evenimentul.ro/articol/s-a-stins-profesorul-alexandru-husar.html Arhivat în 24 mai 2009, la Wayback Machine.

• http://alexandruhusar.wordpress.com/