Antimaghiarism

Antimaghiarismul (sau maghiarofobia, în maghiară magyargyűlölet) reprezintă toate acțiunile îndreptate împotriva maghiarilor (popor, cultură, limbă), având la bază antipatia, neîncrederea, rasismul sau xenofobia.

Parte a seriei despre

Discriminare

Forme generale de discriminare

Sex • Rasă • Orientare sexuală • Religie • (Diz)abilitate • Limbă • Vârstă • Specie

Forme specifice de discriminare

Antisemitism • Aporofobie • Homofobie • Heterofobie • Xenofobie • Transfobie • Serofobie • Heterosexism • Misoginie • Misandrie • Antițigănism • Islamofobie • Anticreștinism • Rasism ecologic • Discriminare sexuală la muncă

Discriminarea în România

Rasismul • Discriminarea romilor • Holocaustul în România • Antisemitismul • Antimaghiarism • Robia • Drepturile omului • Drepturile LGBT • Violența domestică • Discriminarea privind încredințarea minorilor

Manifestări

Purificare etnică • Persecutare • Pogrom • Conflict etnic • Genocid • Holocaust • Sclavie • Infracțiune motivată de ură • Violența împotriva persoanelor LGBT • Mutilare genitală • Violența împotriva femeilor • Violență sexuală • Hărțuire sexuală • Blamarea victimei • Avort selectiv • Vânătoare de vrăjitoare

Politici

Separatism • Apartheid • Legile de la Nürnberg • Căsătorii între persoane de același sex • Diferența de venit dintre bărbați și femei • Numerus clausus • Listă neagră

Metode de prevenire

Toleranță • Acțiune afirmativă • Drepturile omului • Drepturile animalelor • Autodeterminare • Desegregare • Intersecționalitate • Feminism • Multiculturalism • Integrare rasială • Integrare socială • Asimilare culturală

Vezi și

CNCD • ACCEPT • Deceniul de incluziune a romilor • Eugenism • Corectitudine politică

editează

În timpul monarhiei austro-ungare, la curtea de la Viena a existat o formă de manifestare a maghiarofobiei, în aceeași măsură cu antigermanismul^{⁠(en)[traduceți]} nobililor maghiari.^[1]

În februarie 1990, la Târgu Mureș s-a înființat organizația ultranaționalistă Vatra Românească. Propaganda organizației a fost creată de ziarul Cuvîntul liber, succesorul fostului organ local de partid, cât și de postul regional de televiziune. Printre fondatori s-au aflat reprezentanți ai aripii patriotice a Securității, militari și veterani de război, intelectuali și artiști. Organizația se definea ca o replică la Uniunea Democrată Maghiară din România (în maghiară Romániai Magyar Demokrata Szövetség), creată pe 25 decembrie 1989.^[2] Sprijinul financiar l-a primit din partea lui Iosif Constantin Drăgan, care în perioada postcomunistă a pornit mai multe campanii de reabilitare pentru Ion Antonescu și cele șovine, antiminoritare, mai ales antimaghiare. Ideologia rudimentară a organizației se baza pe un antimaghiarism militant, având ca obiectiv declarat îngrădirea drepturilor maghiarilor, mai ales în domeniul învățământului.^[2] Aceasta nu dispunea de un program economic bine definit, pledând pentru protecționism și împotriva vânzării țării unor străini (referindu-se în mod special la maghiari și evrei). Într-un manifest răspândit în 1990, maghiarii erau comparați cu niște maimuțe care „n-au ce căuta în România”, unde „toată lumea trebuie să vorbească numai în limba română”.^[2]

Bozgor/bozgoroaică – termen pseudo-maghiar de posibilă origine română/slavă cu rol de insultă etnică. Un punct de vedere arată că înseamnă „fără patrie”, „apatrid”.^[3] Sándor N. Szilágyi^{⁠(hu)[traduceți]} a fost de părere că termenul este o combinație a expresiei injurioase din limba maghiară ba(s)zd meg și cuvântul românesc ungur.^[4]

Boanghen/boanghină – termen depreciativ dat maghiarilor. Se aplică uneori și românilor din Transilvania.^[5]