Augusto De Luca

Augusto De Luca
Date personale
Născut	1 iulie 1955 (69 de ani)[1] Napoli, Italia
Cetățenie	Italia
Ocupație	fotograf
Limbi vorbite	limba italiană
Prezență online
canal YouTube
Modifică date / text

Augusto De Luca (n. 1 iulie 1955, Napoli) este un fotograf italian care își desfășoară activitatea la frontiera dintre fotografia tradițională^[2] — în particular portretistică^[3] — și experimentul fotografic.^[4]

A practicat diferite genuri, folosind materiale variate.^[5] Fotografiile sale se bazează pe reunirea neașteptată de elemente ireale și cotidiene.^[6] Prin aceasta, ca și prin caracter și ironie, el se aseamănă cu Giorgio De Chirico.^[7][8]

În 1996 a primit, împreună cu compozitorul Ennio Morricone, Premiul Città di Roma, pentru cartea Roma Nostra.^[9][10] Plecând de la date obiective ușor de recunoscut, ca monumentele din Foruri, relicvele de bazilici și porticuri, bucățile de zid, De Luca a reușit să propună o viziune diferită asupra ideii de cetate eternă.

Expoziția sa de la Camera Deputaților, Italia (Roma), din 1995,^[11] a atras puternic atenția Din acest moment este publicată în numeroase magazine și albume și expune în galerii din întreaga lume.^[12]

• Italian Culture Institute, New York, SUA (1981).
• Arteder '82, Bilbao, Spania (1982).
• Galeria Fotografia Oltre, Chiasso, Elveția (1982).
• Galeria Civica, Modena, Italia (1982).
• Italian Cultural Society, Sacramento, California, SUA (1983).
• Journées internationales de la photographie, Montpellier, Franța (1983).
• Diaframma Gallery, Milano, Italia (1983).
• Galerie Camara Oscura, Logroño, Spania (1983).
• Italian-American Museum, San Francisco, California, SUA (1983).
• Institut Italien de la Culture, Lille, Franța (1984).
• Associacion Nacional Fotografos, Barcelona, Spania (1984).
• Rencontres Internationales de la photographie, Arles, Franța (1984).
• Dept.of art of the University of Tennessee, Chattanooga, Tennessee, SUA (1984).
• Ecole des Beaux-Arts, Tourcoing, Franța (1985).
• Galerie Vrais rêves, Lyon, Franța (1985).
• Forum exposition „Un mois pour la photographie”, Centrul Cultural Bonlieu, Annecy, Franța (1985).
• Festival d'animation audiovisuelle, Saint-Marcellin (Isère), Franța (1986).
• Musèe d'Art Moderne, Liège, Belgia (1986).
• Principe Museo Diego Aragona Pignatelli Cortes, Napoli, Italia (1987).
• Camera Deputaților, Roma, Italia (1996).
• Museo di Roma, Roma, Italia (1996).^[13]

• Musee de la photographie, Charleroi, Belgia.
• International Polaroid Collection, Cambridge, Massachusetts, SUA.
• Musée de l'Élysée, Lausanne, Elveția.
• Archivio Comunale Fotografico, Roma, Italia.
• Bibliothèque Nationale, Paris, Franța.
• National Gallery of Aesthetic Arts, Beijing, China.

• Napoli mia, Centro Il Diaframma / Canon Edizioni Editphoto Srl (1986).^[14]
• Napoli Donna, Centro Il Diaframma / Canon Edizioni Editphoto Srl (1987).^[15]
• Trentuno napoletani di fine secolo, Electa, Napoli (1995). ISBN 88-435-5206-6
• Roma Nostra, Gangemi Editore, Roma (1996). ISBN 978-88-7448-705-9
• Napoli grande signora, Gangemi Editore, Roma (1997). ISBN 978-88-7448-775-2
• Il Palazzo di Giustizia di Roma, Gangemi Editore, Roma (1998). ISBN 978-88-492-0231-1
• Firenze frammenti d'anima, Gangemi Editore, Roma (1998). ISBN 978-88-7448-842-1 ^[16]
• Bologna in particolare, Gangemi Editore, Roma (1999). ISBN 978-88-7448-980-0
• Milano senza tempo, Gangemi Editore, Roma (2000). ISBN 978-88-492-0093-5
• Torino in controluce, Gangemi Editore, Roma (2001). ISBN 978-88-492-0211-3
• Tra Milano e Bologna appunti di viaggio, Gangemi Editore, Roma (2002). ISBN 978-88-7448-980-0
• Swatch Collectors Book 1, Editore M. Item, Elveția (1992). ISBN 88-86079-01-X
• Swatch Collectors Book 2. Editore M. Item, Elveția (1992). ISBN 88-86079-00-1

Începe să lucreze asupra elementelor structurale pure ale vederii, acționând cu o personalitate frapantă, prin alăturări de culori neobișnuite: roz, albastru, violet.^[17]

Un străin de oraș e impresionat de elementul exotic, pitoresc, de culoare; De Luca percepe Napoli ca localnic, în alb și negru.^[18]

Culoare, spațiu, lumină: imaginile lui Augusto De Luca trăiesc din echilibrul precis al acestor trei elemente, legate laolaltă prin ceva magic...^[19]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Augusto De Luca

• Interviu – Witness Journal Arhivat în 22 octombrie 2011, la Wayback Machine.
• Polaroid Art Italy Arhivat în 26 ianuarie 2012, la Wayback Machine.
• Interviu – ItaloEuropeo Arhivat în 19 martie 2012, la Wayback Machine.
• Augusto De Luca – Artelab Arhivat în 25 aprilie 2012, la Wayback Machine.
• „Augusto De Luca/Photographer Interview” (în engleză). Ragazine Magazine

• „La fotografia creativa nella Napoli degli anni '80” (în italiană). L’Amletico

• „Augusto De Luca: Photographing Italian Cities” (în engleză). ArtTrav

• „Da fotografo dei divi a cacciatore di graffiti, una vita piena d'arte” (în italiană). la Repubblica

• „Sculpture and Architecture Series by Augusto De Luca” (în engleză). ArchEyes | Timeless Architecture

• „Fotoserie 'Firenze' van Augusto De Luca” (în germană). Photofacts

• „Intervista ad Augusto De Luca” (în italiană). The Passengers Times art

• „Augusto De Luca” (în engleză). WeVux

• „Augusto De Luca captura en sus retratos lo extraordinario de la humanidad” (în spaniolă). Cultura Inquieta

• „La fotografia come atto creativo negli scatti di Augusto De Luca” (în italiană). To Arch Magazine