Johann Sebastian Bach

Pentru alte sensuri, vedeți Bach (dezambiguizare).
Johann Sebastian Bach
Date personale
Născut[5][6][7] Modificați la Wikidata
Eisenach, Turingia, Sfântul Imperiu Roman[8][3][9] Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani)[10][11][12][13][14] Modificați la Wikidata
Leipzig, Sfântul Imperiu Roman[15][16][17][8] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatBiserica Sf. Toma Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (accident vascular cerebral) Modificați la Wikidata
PărințiJohann Ambrosius Bach[17]
Elisabeth Lemmerhirt[*][[Elisabeth Lemmerhirt (Mother of Johann Sebastian Bach (1644-1694))|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriJohann Christoph Bach[*][[Johann Christoph Bach (Organist in Ohrdruf)|​]][17]
Johann Jacob Bach[*][[Johann Jacob Bach (Oboist, flutist, possibly composer, an older brother of Johann Sebastian Bach)|​]][17] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAnna Magdalena Bach ()[17]
Maria Barbara Bach ()[17][18] Modificați la Wikidata
Număr de copii20 Modificați la Wikidata
CopiiWilhelm Friedemann Bach[17]
Carl Philipp Emanuel Bach[17]
Johann Christian Bach[17]
Johann Gottfried Bernhard Bach[17]
Ioannes Christophorus Fridericus Bach[*][[Ioannes Christophorus Fridericus Bach (German musician and composer)|​]][17]
Gottfried Heinrich Bach[*][[Gottfried Heinrich Bach (Son of Johann Sebastian Bach)|​]][17]
Catharina Dorothea Bach[*][[Catharina Dorothea Bach (first child of Johann Sebastian Bach and of Bach's first wife, Maria Barbara (1708-1774))|​]]
Elisabeth Juliana Friderica Bach[*][[Elisabeth Juliana Friderica Bach ((1726-1781))|​]]
Maria Sophia Bach[*][[Maria Sophia Bach (Daughter of Johann Sebastian Bach)|​]]
Johann Christoph Bach[*]
...încă 10 Modificați la Wikidata
Religieluteranism[19] Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor
organist[*][[organist (musician who plays any type of organ)|​]]
clavecinist[*]
violonist
dirijor
dirijor de cor[*]
concertmaestru
muzicolog[*]
profesor de muzică[*]
virtuoz
profesor de liceu[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiMühlhausen/Thüringen[20][17]
Weimar[20][17]
Leipzig[20][17]
Arnstadt
Köthen (Anhalt)[17] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[21][22]
limba italiană
limba latină Modificați la Wikidata
StudiiMichaelisschule[*][[Michaelisschule (school in Lüneburg, Germany)|​]]  Modificați la Wikidata
Gen muzicalBarocul în muzică[1][2]
muzică clasică[3][4]  Modificați la Wikidata
Instrument(e)orgă[*]
clavecin
vioară
violă  Modificați la Wikidata
Discografie
Listă completăJohann Sebastian Bach discography[*][[Johann Sebastian Bach discography (discography)|​]]  Modificați la Wikidata
Înregistrări notabileConcertele brandenburgice
Cello Suites[*][[Cello Suites (six suites for unaccompanied cello composed by J. S. Bach)|​]]
Sonatas and partitas for solo violin[*][[Sonatas and partitas for solo violin (violin work by Johann Sebastian Bach)|​]]
Notebook for Anna Magdalena Bach[*][[Notebook for Anna Magdalena Bach (two manuscript notebooks that Johann Sebastian Bach presented to his second wife, Anna Magdalena.)|​]]
Klavierbüchlein für Wilhelm Friedemann Bach[*][[Klavierbüchlein für Wilhelm Friedemann Bach (collection of keyboard music compiled by Johann Sebastian Bach for his son Wilhelm Friedemann)|​]]
Misa în si minor[*]
Violin Concerto in E major[*][[Violin Concerto in E major (concerto by J. S. Bach)|​]]
Gottes Zeit ist die allerbeste Zeit
Toccata si fuga in re minor[*]
Concertul italian
Ofranda Muzicală
Die Kunst der Fuge[*][[Die Kunst der Fuge (musical work by Johann Sebastian Bach)|​]]
The Well-Tempered Clavier[*][[The Well-Tempered Clavier (collection of solo keyboard music by J.S. Bach)|​]]
English Suites[*][[English Suites (compositions for harpsichord by J. S. Bach)|​]]
Concertele pentru clavecin
Variațiunile Goldberg
Organ Sonatas[*][[Organ Sonatas (Bach, BWV 525–530)|​]]
Orchestral Suites[*][[Orchestral Suites (compositions for orchestra by Johann Sebastian Bach)|​]]
Jesu, meine Freude[*][[Jesu, meine Freude (motet by Johann Sebastian Bach)|​]]
Herz und Mund und Tat und Leben[*][[Herz und Mund und Tat und Leben (church cantata by Johann Sebastian Bach)|​]]
Geschwinde, ihr wirbelnden Winde[*][[Geschwinde, ihr wirbelnden Winde (Bach cantata, BWV 201)|​]]
Inventions and Sinfonias[*][[Inventions and Sinfonias (collection of thirty keyboard compositions by J. S. Bach)|​]]
Patimile după Matei
Johannes-Passion[*][[Johannes-Passion (musical work composed by Johann Sebastian Bach)|​]]
Oratoriul de Crăciun  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online

Johann Sebastian Bach (Pronunție în germană: /joːhan zebastjan bax/ n. , Eisenach, Turingia, Sfântul Imperiu Roman – d. , Leipzig, Sfântul Imperiu Roman) a fost un compozitor german și organist din perioada barocă, considerat în mod unanim ca unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii. Operele sale sunt apreciate pentru profunzimea intelectuală, stăpânirea mijloacelor tehnice și expresive și pentru frumusețea lor artistică.

Copilăria și adolescența (1685-1703)

[modificare | modificare sursă]

Johann Sebastian Bach s-a născut la Eisenach, capitala ducatului Saxa-Eisenach, pe teritoriul Germaniei de astăzi, pe 21 martie S.N. 31 martie 1685. A fost al optulea și cel mai tânăr dintre copiii lui Johann Ambrosius Bach și Elisabeth Lämmerhirt.[23] Tatăl său era muzician de curte, având sarcina de a organiza activitatea muzicală cu caracter profan a orașului, dar și funcția de organist al bisericii locale.[24]

Nu se cunosc cu certitudine detalii despre primii ani de viață ai lui Johann Sebastian. În documente din 1693 figurează înscris în clasa a cincea la Școala Latină din Eisenach, aceeași instituție unde a învățat și Martin Luther în urmă cu două secole.[25] Instrucția muzicală a lui Johann Sebastian din acești ani se presupune că a fost asigurată de tatăl său, care l-ar fi putut învăța elemente de bază de teorie muzicală și să cânte la vioară.[26]

Mama sa a murit în 1694, urmată după opt luni și de tatăl său, când Johann Sebastian avea numai 9 ani. Rămas orfan, a plecat la fratele său mai mare, Johann Christoph Bach, organist la Ohrdruf. Sub îndrumarea lui, aici a început să execute primele motive muzicale la orgă, intrând în contact cu muzica lui Froberger, Kerll și Pachelbel, ale căror compoziții se găseau în biblioteca lui Johann Christoph.[27]

Pentru că nu își mai putea continua studiile la școala din Ohrdruf, din lipsă de locuri, Johann Sebastian a plecat în 1700 la Lüneburg.[28] Aici a studiat la Școala Sf. Mihail, unde a făcut parte din cor și a cântat la orgă și clavecin.[29] Vizavi de școală se afla și Ritter-Academie, unde studiau tinerii din familii bune, în anturajul cărora Bach a intrat în contact cu stilul muzical franțuzesc.[30][31]

Tot în acești ani se presupune că l-a cunoscut pe organistul și compozitorul Georg Böhm, cu care a păstrat legătura toată viața.[30] Probabil la sugestia lui, Johann Sebastian a făcut câteva călătorii la Hamburg, pentru a-l asculta pe Johann Adam Reinken, un foarte apreciat virtuoz al orgii.[30]

Weimar, Arnstadt și Mühlhausen (1703-1717)

[modificare | modificare sursă]

După finalizarea studiilor în Lüneburg, Bach a încercat fără succes să obțină un post de organist în Sangerhausen. În martie 1703 a intrat în serviciul ducelui Johann Ernst al III-lea, ca „lacheu”. Nu este foarte clar ce îndatoriri a avut în acest rol, dar se speculează că pe lângă sarcinile domestice de servitor, ar fi și cântat la vioară sau la orgă, atunci când era nevoie de un înlocuitor în orchestra curții.[32][33]

Șase luni mai târziu, datorită conexiunilor de familie, dar și reputației sale în creștere, a fost invitat la Arnstadt pentru a da un recital la orga nou construită în biserica Sf. Bonifaciu (numită și Biserica Nouă).[34] Impresionate de îndemânarea tânărului de 18 ani, autoritățile orașului i-au oferit postul de organist, cu o remunerație generoasă și un program relativ lejer, de doar patru servicii pe săptămână.[35]

În cei câțiva ani petrecuți la Arnstadt au apărut tensiuni între tânărul Bach și angajatorii săi, cauzate în special de animozitățile cu studenții din cor. Probabil din cauza diferenței mici de vârstă și a lipsei sale de experiență, dar și din cauza lipsurilor de tehnică și disciplină ale studenților, Johann Sebastian a refuzat constant să se implice prea mult în organizarea corului pentru a cânta lucrări mai complexe, preferând să-și exercite strict sarcinile de organist.[34][36]

În august 1705, în timp ce se întorcea dintr-o vizită la castelul Neideck, Bach a avut o altercație cu unul dintre studenții din cor. Acesta l-a acuzat că l-ar fi insultat cu apelativul „fagotist ageamiu” (Zippel Fagottist) și l-a atacat cu un băț, ceea ce l-a determinat pe Bach să scoată cuțitul să se apere.[37] Martorii i-au despărțit înainte ca lucrurile să degenereze, dar în zilele următoare Bach a depus plângere la consistoriul local. În urma audierilor studentul a scăpat doar cu o mustrare, iar pentru Bach a fost reînnoit îndemnul de a colabora mai mult cu studenții pentru muzica „concertată”.[38]

Datorită virtuozității sale deja evidente, a fost angajat într-o poziție mai bună ca organist în Mühlhausen. Unele din primele compoziții ale lui Bach datează din această epocă, probabil și celebra „Toccata și Fuga în Re minor".

Întoarcerea la Weimar (1708-1717)

[modificare | modificare sursă]

În 1708 Bach a obținut postul de organist de curte și maestru de concerte la curtea ducelui de Weimar. În această funcție avea obligația de a compune nu numai muzică pentru orgă, dar și compoziții pentru ansambluri orchestrale, bucurându-se de protecția și prietenia ducelui Johann Ernst, el însuși compozitor. Pasionat de arta contrapunctului, Bach a compus majoritatea repertoriului de fugi în timpul activității sale în Weimar. Din această perioadă datează celebra compoziție „Clavecinul bine temperat” (germană: Wohltemperiertes Klavier), care include 48 preludii și fugi, câte două pentru fiecare gamă majoră și minoră, o lucrare monumentală nu numai prin folosirea magistrală a contrapunctului, dar și pentru faptul de a fi explorat pentru prima dată întreaga gamă tonală și multitudinea intervalelor muzicale.

Köthen (1717–1723)

[modificare | modificare sursă]

Din cauza deteriorării raporturilor cu ducele Wilhelm Ernst, Bach este nevoit să părăsească Weimarul în 1717, transferându-se la curtea prințului Leopold de Anhalt-Cöthen. În acest timp, compune cele 6 concerte brandenburgice, precum și suitele pentru violoncel „solo”, sonatele și partitele pentru vioară „solo” și suitele orchestrale.

Leipzig (1723-1750)

[modificare | modificare sursă]

În 1723 Johann Sebastian Bach a fost numit cantor și director muzical la Biserica Sfântul Toma din Leipzig. Bach avea sarcina, pe de o parte, de a preda muzica elevilor de la școala de canto, pe de altă parte, să furnizeze compoziții muzicale celor două biserici principale din Leipzig, compunând câte o cantată în fiecare săptămână, inspirate din lecturile biblice duminicale. Pentru zilele festive, Bach a compus cantate și oratorii de o deosebită frumusețe, ca Patimile după Matei pentru Vinerea Mare, Oratoriul de Crăciun pentru Crăciun ș.a. Multe dintre operele acestei perioade sunt fructul colaborării cu Collegium Musicum din Leipzig sau reprezintă compoziții așa-zise erudite, ca cele patru volume de exerciții pentru clavecin, partitele pentru pian, Variațiunile Goldberg, Arta Fugii, Concertul italian ș.a.

În ultimii ani ai vieții sale Johann Sebastian Bach a suferit de probleme de vedere. În 1750, a trecut printr-o intervenție chirurgicală la ochi efectuată de un oftalmolog, John Taylor, în încercarea de a-i restabili vederea. Din păcate, operația nu a avut succes, iar complicațiile au dus la o perioadă de suferință până la moartea sa în aceeași toamnă. Nu există dovezi concrete că Bach ar fi devenit orb din cauza manipulării plăcilor de zinc pentru tipărirea lucrărilor sale. Deși s-a implicat în procesul de editare și publicare a unora dintre compozițiile sale, nu există suficiente informații pentru a susține că acest lucru ar fi cauzat orbirea sa.

Operele lui Johann Sebastian Bach au fost clasificate și catalogate în 1950 de muzicologul Wolfgang Schmieder în Bach-Werke-Verzeichnis („Catalogul operelor lui Bach”) și sunt numerotate ca atare.

Johann Sebastian Bach s-a căsătorit în 1707 cu Maria Barbara, cu care a avut 7 copii, din care numai 4 au supraviețuit bolilor copilăriei. După moartea primei sale soții, Bach s-a recăsătorit în 1721 cu Anna Magdalena Wilcke, o tânără soprană, cu care - deși cu 17 ani mai tânără ca el - a avut o lungă căsnicie fericită. Împreună au avut 13 copii. Toți fiii lui Bach au arătat o deosebită dotare pentru muzică, mulți dintre ei devenind muzicieni consacrați, așa Wilhelm Friedemann Bach, Johann Gottfried Bernhard Bach, Johann Christoph Friedrich Bach, Johann Christian Bach și Carl Philipp Emanuel Bach.

  1. ^ JSTOR 
  2. ^ http://www.szadvar.hu/bach-brandenburg-concerto-1.htm  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b Allmusic 
  4. ^ http://www.cdbaby.com/Artist/TinyMusicBox  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ J H BACH, Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ J H BACH, The Guardian, , accesat în  
  7. ^ The Fine Art Archive, accesat în  
  8. ^ a b Archivio Storico Ricordi, accesat în  
  9. ^ „Johann Sebastian Bach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  10. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  11. ^ J. S. Bach, Internet Broadway Database, accesat în  
  12. ^ Johann Sebastian Bach, Filmportal.de, accesat în  
  13. ^ Johann Sebastian Bach, GeneaStar 
  14. ^ Johann Sebastian Bach, SNAC, accesat în  
  15. ^ Бах Иоганн Себастьян, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  16. ^ „Johann Sebastian Bach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  17. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în  
  18. ^ Johann Sebastian Bach: His Work and Influence on the Music of Germany[*][[Johann Sebastian Bach: His Work and Influence on the Music of Germany (1873 biography by Philipp Spitta)|​]], p. 11  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  19. ^ Alex Ross[*][[Alex Ross (music critic)|​]] (), Bach’s Holy Dread (în engleză), The New Yorker 
  20. ^ a b c „Johann Sebastian Bach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  21. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  22. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  23. ^ David, Mendel, Wolff (). „Early Biographical Documents on Bach”. The New Bach Reader. p. 287-290. 
  24. ^ Wolff (). „Ambrosius Bach and his family”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 23. 
  25. ^ Boyd (). „Background and Early Years”. Bach. p. 2. 
  26. ^ Boyd (). „Background and Early Years”. Bach. p. 6. 
  27. ^ Wolff (). „Sebastian's musical beginnings”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 45-46. 
  28. ^ Boyd (). „Background and Early Years”. Bach. p. 9-10. 
  29. ^ Wolff (). „Choral scholar at St. Michael's in Lüneburg”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 55-60. 
  30. ^ a b c Wolff (). „Böhm, Reinken, and the Celle Court Capelle”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 60-66. 
  31. ^ Boyd (). „Background and Early Years”. Bach. p. 14. 
  32. ^ Wolff (). „The interim: Thuringian opportunities”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 67-68. 
  33. ^ Boyd (). „Background and Early Years”. Bach. p. 15-16. 
  34. ^ a b Boyd (). „Arnstadt, Mühlhausen”. Bach. p. 17-19. 
  35. ^ Wolff (). „At the new church in Arnstadt”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 77-78. 
  36. ^ Wolff (). „At the new church in Arnstadt”. Johann Sebastian Bach: The Learned Musician. p. 86. 
  37. ^ Boyd (). „Arnstadt, Mühlhausen”. Bach. p. 20-21. 
  38. ^ David, Mendel, Wolff (). „Bach's life in his own writings and other documents”. The New Bach Reader. p. 45. Nos [we, i.e., members of the consistory]: He might very well have refrained from calling Geyersbach a Zippel Fagottist; such gibes lead in the end to unpleasantness of this kind, especially since he had a reputation for not getting along with the students and of claiming that he was engaged only for simple chorale music, and not for concerted pieces, which was wrong, for he must help out in all music making. 

Bibliografie în limba română

[modificare | modificare sursă]
  • Bălan, George, Misterul Bach; Editura Florile Dalbe, București, 1997
  • László, Francisc, Gen, specie și formă în muzica de flaut a lui J. S. Bach, București, 1989
  • Șorban, Elena Maria, Muzica veche. O istorie concentrată, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014
  • Ștefănescu, Ioana, O istorie a muzicii universale. I. De la Orfeu la Bach, Editura Fundației Culturale Române, București, 1995
  • Toduță, Sigismund, Formele Barocului în creația lui J. S. Bach, 3 vol., Editura Muzicală, București, 1969, 1973, 1978
  • Varga, Ovidiu, Bach, un Orfeu pământean, Editura Muzicală, București, 1985
  • Voiculescu, Dan, Fuga în creația lui J. S. Bach, Editura Muzicală, București, 2000

Legături externe

[modificare | modificare sursă]