French
DeutschBarajul Valea de Pești
| Valea de Pești | |
 Barajul Valea de Pești | |
| Geografie | |
|---|---|
| Râu | Râul Valea de Pești |
| Bazin hidrografic | Jiu |
| Localizare | Județul Hunedoara, România 45°18′0″N 23°3′31″E / 45.30000°N 23.05861°E |
| Date tehnice | |
| Tip | Baraj de anrocamente |
| Data începerii execuției | 1967 |
| Data dării în folosință | 1973 |
| Realizatori | |
| Proiectant baraj | Constantin Șeibulescu |
| Institut de proiectare | IPACH (în prezent Aqua Proiect) |
| Beneficiar | Administrația Națională Apele Române |
| Lac de acumulare | |
| Harta de localizare | |
  Barajul Valea de Pești (România) | |
Modifică text  | |
Barajul Valea de Pești a fost construit pe râul Valea de Pești între anii 1967 - 1973 și are o înălțime de 56 de metri, ceea ce-l situează pe locul 35 între cele 246 de baraje din România.[1]
Lacul Valea de Pești este un lac de acumulare care are un volum de 4,5 milioane de metri cubi de apă,[1] o suprafață de 31 ha, adâncimea maximă de 53 m și o lungime de 2,5 km și se află la altitudinea de 830 m.[2]
Lacul, amenajat în apropiere de localitatea Câmpu lui Neag, Hunedoara, are ca scop principal alimentarea cu apă în Valea Jiului, iar în perioadele de ape mari are și scop de producere a energiei electrice și de atenuare a undelor de viitură.[3]
În documentul intitulat Strategia de alimentare cu energie termică a municipiului Lupeni, din 2008, se prevedea, între altele, instalarea unui generator electric pe conducta de aducțiune Baraj - Stație de tratare a apei Valea de Pești.[4]
Pentru completarea alimentării cu apă a municipiului Lupeni, este folosită magistrala de 800 mm, prin aducțiune de la barajul Valea de Pești, alimentându-se două rezervoare de 1.500 m3 și două rezervoare de 500 m3. De la rezervoare, prin intermediul rețelelor de distribuție, apa potabilă este distribuită la toți consumatorii.[5]
În lac cresc următoarele specii de pești: știucă, somn, crap, mreană și clean.[6]
Dacă, în urma unei calamități naturale, s-ar rupe Barajul Valea de Pești, apele lacului ar mătura localitățile Uricani, Lupeni, Vulcan, Iscroni și exploatările miniere din localitățile respective.[7]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Barajul de la Valea de Pesti
- ^ Lacul Valea de Pesti
- ^ Direcția Apelor Jiu Craiova
- ^ „Strategia de alimentare cu energie termică a municipiului Lupeni” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Strategia de alimentare cu energie termică a municipiului Lupeni - Anexa nr. 1” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Hunedoara - resurse naturale”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Efectele calamităților asupra hunedorenilor
