Berzovia, Caraș-Severin

Berzovia
—  sat și reședință de comună  —
Berzovia se află în România
Berzovia
Berzovia
Berzovia (România)
Localizarea satului pe harta României
Berzovia se află în Județul Caraș-Severin
Berzovia
Berzovia
Berzovia (Județul Caraș-Severin)
Localizarea satului pe harta județului Caraș-Severin
Coordonate: 45°25′34″N 21°37′40″E ({{PAGENAME}}) / 45.42611°N 21.62778°E

Țară România
Județ Caraș-Severin
ComunăBerzovia

SIRUTA51519
Atestare documentară1690

Suprafață
 - Totalkm²
Altitudine[2]136 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.783 locuitori
 - Densitate434 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal327030
Prefix telefonic+40 x55[1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Brezovia în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72
Brezovia în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72
Brezovia în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Berzovia este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Caraș-Severin, Banat, România.

Localitatea Berzovia este menționată ca cetate dacică în Tabula Peutingeriana, sub denumirea de Berzobia. Numele său apare în singurul fragment care a supraviețuit al împăratului Traian în Dacia: “vom merge spre Berzobis și apoi spre Aizizis”.

Se presupune că în Evul Mediu a fost centrul politico-administrativ al unui district românesc până în veacul al XVI-lea.[3] (Istoria districtelor românești din Banatul timișan de Vicențiu Grozescu)

Vestigii arheologice

[modificare | modificare sursă]

Obiectiv memorial

[modificare | modificare sursă]

Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul, un obelisc înalt de 3,50 m, este amplasat în fața bisericii. În partea superioară se află un vultur cu o cruce în cioc, cu aripile desfăcute anii: „1914 – 1919”. Pe laturile din față și din spate ale obeliscului sunt dăltuite numele a 51 de eroi din localitate, căzuți în Primul Război Mondial. Pe soclu se găsește sculptată o cască model „Adrian” și două ramuri de stejar încrucișate. Pe o latură este gravat textul: „Acest monument s-a ridicat de locuitorii comunei sub conducerea pretorului plășii Ion Gașpar, primarul comunei, Achim Cărăbaș, notarul comunei Cornel Vadnay, ajutorul de primar Toma Șest, preotul Gheorghe Ogârlaci și directorul școalei, Achim Grecu, în anul 1937”.

  1. ^ x indică operatorul telefonic; 2 pentru Romtelecom; 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth 
  3. ^  Vicențiu Grozescu, Istoria districtelor românești din Banatul timișan, "Familia", nr. 16-31, Oradea, 1890 passim.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]