Bioetică

Bioetica a devenit o disciplină a eticii aplicate începând cu anii ’70, când practicile medicale au început să se intereseze de o abordare morală a problemelor specifice domeniului medical. Astfel a devenit imperioasă cerință a avea o metodă prin care să se găsească soluții la problemele morale, sau metode prin care să se poată evalua alegerile morale ale personalului din domeniul medical.

Constantin Maximilian, genetician și unul din pionierii relansării bioeticii în România, în formula sa modernă, îi dădea bioeticii următoarea definiție concisă: bioetica este un punct de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor știintei. [1] Arhivat în 28 septembrie 2007, la Wayback Machine.

Una din metodele de abordarea a problemelor de bioetică este principiismul.

Principiiștii plecă de la premisa că principiile sunt centrul vieții morale, că toate deciziile noastre din domeniul moral ar trebui făcute pe baza acestor principii.

Această procedura de decizie a devenit cunoscută în domeniul bioeticii datorită lucrării lui Tom Beauchamp și James Childress, “Principles of Biomedical Ethics”^[2] .

Cei doi autori propun o teorie orientată spre principii care abandonează marile teorii etice tradiționale, oferind o listă de verficare, o listă de criterii în funcție de care să judecam situțiile din bioetică.

Abordarea principiista se bazeză pe mai multe premise.

Cadrul metodologic pentru identificarea și rezolvarea problemelor morale e format din principii, reguli, norme, dar și drepturi, virtuți. Cele mai importante principii sunt:

• principiul respectului autonomiei( respectarea capacitații persoanei de a alege)
• principiul binefacerii(grija pentru binele persoanei în cauză)
• principiul nefacerii răului(evitarea cauzării raului)
• principiul dreptații(se referă la distribuția beneficiilor dar și costurilor în mod echitabil)

Cele patru principii au și reguli particulare sau specificări^[3] pentru a ne ghida în situațiile particulare. Atunci când ele intră în conflict trebuie cântarite reciproc.

Nici un principiu nu este absolut , există excepții pentru fiecare dintre ele; nici un principiu nu este prima facie. În situațiile morale dificile, când principiile se află în conflict, decizia trebuie cântarită în raport cu judecățile chibzuite apartinând unui context sau altul, printr-un “model de justificare”de tipul “echilibrului reflectat în sens larg”.

Cele patru principii sunt întemeiate pe moralitatea comună; termenul desemnează ansamblul normelor, reguluilor încetațenite de-a lungul timpului între toate persoanele “serioase moral”.

Beauchamp si Childress admit că există reguli specifice pentru fiecare comunitate culturală dar există în același timp precepte universale, fundamentale, recunoscute de orice persoană serioasa moral(cum ar fi să nu furăm, sa nu mințim, să nu ucidem). Este vorba de standarde de conduită recunoscute de toata lumea.

¹T. Beauchamp, J.Childress, “Principles of Biomedical Ethics”, Oxford University Press

²Se refera la exceptii sau situatii în care nu este evident ce principiu trebuie aplicat.

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]

• en T. Beauchamp, J.Childress, “Principles of Biomedical Ethics”, Oxford University Press
• en T. Beauchamp, Role of Practical Ethics

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Resurse bibliotecare
Despre Bioetică
Resurse în biblioteca ta Resurse în alte biblioteci

• en Bioethics entry in the Internet Encyclopedia of Philosophy.
• en "Feminist Bioethics" at the Stanford Encyclopedia of Philosophy

v • d • m Etică Etică normativă Utilitarism • Deontologie (Etica kantiană) • Consecvențialism • Etica grijii • Existențialism • Etică pragmatică • Etica virtuții Etică aplicată Etica în afaceri • Bioetică • Etica bunăstării animalelor • Etica mediului • Etica tehnologiei informației • Etica medicală • Etica cercetării științifice • Etica în politicile publice • Etica relațiilor internaționale • Etica mijloacelor de informare • Etica inteligenței artificiale Metaetică Cognitivism • Subiectivism etic (Teoria observatorului ideal • Relativismul etic) • Non-Cognitivism (Emotivism • Prescriptivism • Expresivism • Cvasi-Realism • Proiectivism) • Nihilismul moral • Scepticismul moral • Universalism moral • Relativism moral Concepte Autonomie • Axiologie • Conștiință • Consimțământ • Dreptate • Egalitarism • Încredere • Liberul arbitru • Bine și rău (Binele • Răul) • Fericire • Ideal • Imoralitate • Libertate • Libertate politică • Moralitate • Suferință sau Durere • Simpatie • Valoare • Virtute Filozofi Lao Zi • Socrate • Platon • Aristotel • Diogene • Thiruvalluvar • Cicero • Confucius • Augustin de Hipona • Mencius • Mo Di • Xun Kuang • Toma de Aquino • Baruch Spinoza • David Hume • Immanuel Kant • Georg W. F. Hegel • Arthur Schopenhauer • Jeremy Bentham • John Stuart Mill • Søren Kierkegaard • Henry Sidgwick • Friedrich Nietzsche • G. E. Moore • Karl Barth • Dietrich Bonhoeffer • John Rawls • John Dewey • Peter Singer • Thomas Nagel Articole conexe Cazuistică • Etică creștină • Etică descriptivă • Etică feministă • Ideologie • Etică islamică • Etică iudaică • Filozofia dreptului • Filozofie politică • Filozofie socială Categorie