Biserica Cuvioasa Parascheva din Groaveri
Biserica „Sfânta Cuvioasa Parascheva” | |
Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Groaveri, Brașov | |
Clădire | |
---|---|
Loc | Brașov |
Oraș | Brașov |
Țară | România |
Adresă | Str. Gheorghe Baiulescu nr. 16 |
Coordonate | 45°38′13″N 25°35′11″E / 45.6369°N 25.58628°E |
Începută | 1874 |
Terminată | 1876 |
Modifică date / text |
Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Brașov, cunoscută și sub numele de „Biserica Groaveri”, este o biserică ortodoxă din municipiul Brașov. Biserica și cimitirul în care se găsesc mormintele unor personalități ale Brașovului (precum mormântul lui Andrei Mureșanu - cod LMI BV-IV-m-B-11889 și mormântul lui Virgil Onițiu - cod LMI BV-IV-m-B-11888) se află la marginea Cetății, unde începe să urce drumul spre Tâmpa.[1][2]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Biserica fost construită inițial cu destinația de capelă pentru cimitir, între anii 1874–1876, pe locul unde fusese poligonul de tragere al vânătorilor.[1]
Astfel, capela a servit temporar ca lăcaș de închinare pentru românii ortodocși din Cetate până în anul 1896, când a fost inaugurată biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Piața Sfatului, moment din care ea a redevenit capelă pentru serviciile religioase de înmormântare.[3]
Din 1919 până în 1946 capela a fost destinată serviciilor religioase ale Garnizoanei militare din Brașov, aici slujind preoți militari.
În anul 1946 s-a desființat clerul militar și capela a revenit din nou la serviciile slujbelor de înmormântare până în 1954 când, prin ordinul Mitropoliei Ardealului, capela din Groaveri a fost declarată „biserică parohială”, fiind resfințită în anul 1973.[3]
Arhitectura
[modificare | modificare sursă]Biserica a fost construită din piatră și cărămidă, în formă de cruce și cu elemente orientale și mozaic în exterior, după modelul bisericii ortodoxe din Viena. Biserica are 18 m lungime, 6 m lățime și 12 m înălțime. Tavanul este boltit, având cupola centrală de forma octogonală cu 16 ferestre, iar zidurile laterale sunt prevăzute cu alte 3 ferestre mari cu vitralii. Acoperișul este prevăzut cu 10 turnulețe și o clopotniță cu 2 clopote.[3]
Pictura
[modificare | modificare sursă]Biserica a fost pictată în frescă între anii 1969-1973 de către pictorii Iosif Vasu și Vasile Niculescu (care a pictat altarul și noul iconostas). Pictura a fost restaurată de pictorul Victor Ionescu în anul 2007.[3]
Cimitirul
[modificare | modificare sursă]În cimitirul care înconjoară biserica se găsesc mormintele unor personalități ale Brașovului, printre care:[1][3]
- poetul Andrei Mureșanu (1816-1863), autorul versurilor imnului național Deșteaptă-te, române!
- Virgil Onițiu (1864-1915), directorul gimnaziului românesc din Brașov, membru corespondent al Academiei Române
- Andrei Bârseanu (1858-1922), lingvist și folclorist, președinte al despărțământului Astra, membru al Academiei Române
- pictorul Mișu Popp (1827-1892)
- compozitorul Iacob Mureșianu (1857-1917)
- Sextil Pușcariu (1877-1948), lingvist și istoric literar, membru al Academiei Române
- Constantin Lacea (1875-1950), lingvist și filolog, cărturar și traducător român, membru de onoare al Academiei Române
- Gavriil Munteanu (1812-1869), membru fondator al Academiei Române
- Ioan Alexandru Lapedatu (1844-1878), poet, prozator și publicist
- dr. Gheorghe Baiulescu (1855-1935), primul primar român al Brașovului.
De ziua Sfântului Andrei, la mormântul lui Andrei Mureșanu elevii gimnaziului românesc depuneau flori cu panglici tricolore, chiar și în perioada când acest lucru era interzis de autorități.[4]
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]- Biserica „Cuvioasa Parascheva”
- Latura de sud-vest a bisericii
- Biserica și cimitirul din Groaveri
- Mormântul lui Andrei Mureșanu
- Mormântul lui Virgil Oniţiu
- Detaliu din cimitir
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Pușcariu, Sextil; Brașovul de altădată, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977, p. 152
- ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e „Biserica ,,Sfânta Cuvioasă Parascheva" Brasov”. Accesat în .
- ^ Șuluțiu, Octav; Brașov; Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”; București; 1937, pp. 37-38
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Materiale media legate de Biserica Sfânta Parascheva din Brașov la Wikimedia Commons