Bourul în heraldica europeană

Bourul (Bos primigenius), deși este astăzi o specie bovină dispărută, este cunoscut mai ales ca figurând proeminent pe stema Moldovei medievale. Mai apoi, el e prezent ca simbol heraldic pe însemnele statale ale Moldovei în epoca modernă și, după unirea acestei provincii cu Muntenia (Valahia) la 1859, el ocupă una din jumătățile stemei Principatelor Unite Române (care aveau să devină în scurt timp Regatul României), cealaltă jumătate revenind pajurei valahe.

Bourul nu e de inspirație strict moldavă, ci provine în ultimă instanță din Maramureșul medieval. Stema de azi a județului Maramureș încorporeză bourul. Întemeierea Moldovei medievale se datoreaza voievozilor maramureșeni care mai apoi, au colonizat "Țara de sus" a Moldovei constituind, dinastia fondatoare a acesteia, respectiv dinastia Mușatinilor. Bourul a figurat pe heraldica personală a căpeteniilor române maramureșene Sas, Dragoș și Bogdan care mai apoi le-au transferat pe stema noilor lor domenii statale moldave^{[necesită citare]}. Potrivit lui Nicolae Iorga bourul maramureșean (și mai apoi moldav) provine în realitate din Lituania, de unde a originat soția lui Lațcu, fiul si succesorul lui Bogdan.

Habitatul tradițional sau teritoriile bourilor, respectiv a zimbrilor sau a bizonilor, se întindeau la nord de Bucovina și Maramureș înspre Pocuția, Podolia, Podlasia (sau vechea Podlahie leșească), Polesia, Mazuria si vechea Prusie (sau Borusia) înspre Baltica, Cașubia, Pomerania si in fine Mecklenburg-ul baltic german. O abundență de tauri, bouri, zimbri etc. apar insistent în heraldica multora din aceste teritorii acoperite cândva de păduri dese, mlaștini și turbării: teritoriu și biotop ideal pentru aceste vietăți care aidoma bivolilor au obiceiul de a se îmbăia în noroi, nămol.

Bourul apare inserat pe fundal coloristic roșu, această culoare fiind asociată cu Moldova.

• 
  Stemă interbelică a judeţului Maramureş
• 
  Stema asezarii Sighetul Marmatiei, capitala istorica a Maramureşului
• 
  Cap de bour pe stema Basarabiei aflată sub administraţie ţaristă
• 
  Stema regiunii Sokółka din Podlasia pe care figurează un zimbru
• 
  Stema judetului Fălciu cu reşedinţa la Huşi
• 
  Taur, simbol al provinciei baltice Mecklenburg-Streitz
• 
  Moldova medievală
• 
  Ducatul Bucovinei sub coroana austriacă
• 
  Zimbru pe stema asezarii Knyszyn tot din Podlachia, cândva parte a Ducatului Lituaniei
• 
  Un cap de taur străpuns de o sabie şi o lance pe stema asezarii Sejny din Podlachia, teritoriu locuit în evul mediu de Yotvingiani
• 
  Bielsk Podlaski
• 
  Dynów, în Carpaţii polonezi
• 
  Żywiec, populat de gorali
• 
  Wołów, în Silezia
• 
  Tycocin în Podlachia, fost centru al evreilor vorbitori de idiş
• 
  Trzcianka, în Pomerania poloneză
• 
  Turek, fost oraş prusac, azi în Polonia
• 
  Wielichowo
• 
  Provincia Grodno în Belarus
• 
  Blazonul regelui polon Stanislaw I
• 
  Blazon baroc al Moldovei in sec. al XVII-lea
• 
  Stema asezarii sucevene Siret, fosta cetate de scaun a Moldovei medievale
• 
  Vatra Dornei
• 
  Suceava
• 
  Rădăuţi
• 
  Rădăuţi - heraldică interbelică
• 
  Judetul Vrancea - heraldică interbelică
• 
  Bour pe zidurile Mănăstirii Cetăţuia din Iaşi
• 
  Județul Bacău (stemă până în 27 august 2008)
• 
  Judeţul Bistrita Nasaud

• Adrian Homutescu - Elemente de heraldică românească