French
DeutschBuri (Africa)
| Buri | |
| Boere | |
 O familie burǎ (1886) | |
| Populație totală | |
|---|---|
| c. 1.5 million[1] | |
| Regiuni cu populație semnificativă | |
| Africa de Sud | |
| Limbi vorbite | |
| Afrikaans | |
| Religii | |
| Protestantism | |
| Grupuri înrudite sau legate cultural | |
Modifică date / text  |
Bur derivă din cuvântul "boer" (/ bʊər /) care înseamnă "fermier" în limba neerlandeză și limba afrikaans.[2] În contextul sud-african, termenul "buri" (afrikaans: boere) se referă la descendenții coloniștilor afrikaneri ai frontierei estice a coloniei Capului din sudul Africii în secolul al XVIII-lea și mare parte a secolului al XIX-lea.[3] Din 1652 până în 1795, Compania Olandeză a Indiilor de Est a controlat această zonă, dar Regatul Unit a încorporat-o în Imperiul Britanic în 1806.[4]
De asemenea, folosirea cea mai frecventă a termenului "buri" se referă la acei fermieri afrikaneri la frontiera coloniei Capului și descendenții lor care au părăsit colonia în timpul secolului al XIX-lea, migrându-se spre nord-estul țării pentru a se stabili în noile state afrikanere, cunoscute ca Republicile Burilor: Statul Liber Orange, Republica Sud-Africană (Transvaal) și Republica Natalia. Ei au emigrat din colonia Capului în primul rând pentru a scăpa de stăpânirea britanică și pentru a se îndepărta de războaiele de frontieră frecvente dintre guvernul imperial britanic și poporul xhosa de la frontiera de est.[4][5]
Termenul "afrikaner" este folosit în Africa de Sud pentru populația albă vorbitoare de limba afrikaans (care constituie cea mai mare parte a sud-africanilor albi), inclusiv descendenții burilor.[6] Prin urmare, se recomandă folosirea termenului afrikaner când se face referire la grupul etnic, termenul bur referindu-se doar la o parte a comunității afrikanere, sau fiind considerat un termen derogatoriu.
Istorie
[modificare | modificare sursă]
După anexarea Coloniei Cap coroanei britanice, mai mulți afrikaneri au părăsit colonia și s-au retras spre nord și nord-est unde au întemeiat Republica Natalia, Republica Sud-Africană (Transvaal) și Statul Liber Orange. Acești afrikaneri care au părăsit colonia Capului au fost denumiți "buri", și prin urmare statele întemeiate în secolul XIX de către ei sunt denumite "republicile burilor". În timp ce regiunea Natal a fost ocupată după scurt timp de către britanici, devenind prin urmare o colonie britanică, celelalte două republici bure își pierd de asemenea independența între anii 1899–1902 după cele două războaie cu britanicii. O parte din populația bură a fost internată în lagăre de concentrare, pentru prima oară în istorie fiind folosit termenul de „lagăr de concentrare” (in engleză, "concentration camps"). O parte din populația bură se refugiază spre nord-vest prin Botswana și Namibia până în Angola. Burii au fost în mare parte agricultori și crescători de vite, fiind de religie calvinistă.
După înfrângerea republicilor bure în al doilea război al burilor și formarea Uniunii Africii de Sud, burii s-au reintegrat cu restul comunității afrikanere din coloniile britanice. Prin urmare, definiția termenului bur s-a schimbat fie într-un termen care se referă la afrikanerii care locuiesc spre nord-estul țării (în mod principal, fermierii afrikaneri), fie într-un termen derogatoriu care se referă la întreaga comunitate afrikaner.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ en Stürmann, Jan (). New Coffins, Old Flags, Microorganisms and the Future of the Boer. Accesat în .
- ^ af Bosman, D. B.; Van der Merwe, I. W.; Hiemstra, L. W. (). Tweetalige Woordeboek Afrikaans-Engels. Tafelberg-uitgewers. ISBN 0-624-00533-X.
- ^ en Du Toit, Brian M. (). The Boers in East Africa: Ethnicity and Identity. p. 1. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b en Trewhella Cameron; S. B. Spies (octombrie 1991). A new illustrated history of South Africa. Southern Book Publishers.
- ^ en Walker, Eric Anderson (). „14: The Formation of new states, 1835–1854”. În Walker, Eric Anderson. The Cambridge History of the British Empire. 8: South Africa, Rhodesia and the protectorates. Cambridge: Cambridge University Press. pp. 320–321. Accesat în .
In the latter part of 1834, the frontier districts were full of talk of a mass trek. Exploring parties rode out to South-West Africa, to the north-eastern Transvaal, and along the coast belt to Natal. [...] These preparations are conclusive evidence against the traditional idea that the two primary causes of the Great Trek were the inadequate compensation paid for emancipated slaves and the upsetting of D'Urban's settlement of the eastern frontier after the Kaffir War of 1834–5 by the combined forces of Downing Street and Exeter Hall. It is true that many Trekkers, and those the most vocal, came from the eastern frontier lands, but others came from the northern districts where there was no Kaffir menace. The overthrow of the settlement was only a subsidiary cause though a powerful one.
- ^ en Kaplan, Irving. Area Handbook for the Republic of South Africa (PDF). pp. 46–771.
