Cilicia

Cilicia
Regiune antică din Anatolia

Hartă cu regiunile antice ale Anatoliei
LocalizareSudul Anatoliei
State care au existat pe acest teritoriuXVI-XIV î.Hr. Kizzuwatna
XII-VII î.Hr. Khilikku
Tabal
Quwê
Capitala istoricăTarsus
Provincie romanăCilicia
LimbaLuviană

Cilicia (în armeană: Կիլիկիա, în greacă: Κιλικία, în turcă: Kilikya) este denumirea antică a unei regiuni din sudul Anatoliei. În prezent, localnicii o mai numesc și Çukurova⁠(d). Este delimitată de Munții Taurus în nord, Marea Mediterană la sud și de Siria la est. Trecătoarea prin munții Taurus, care leagă Cilicia de platoul central anatolian, purta în antichitate numele de Porțile Ciliciei.

Geografia

[modificare | modificare sursă]

Cilicia s-a extins de-a lungul coastei mediteraneene de est de la Pamfilia, la Munții Amanus, care o despart de Siria. La nord și la est de Cilicia se află Munții Taurus prin care se separă de marele platou central al Anatoliei, care sunt străpunși de un defileu îngust, numit în antichitate Porțile Ciliciei. [1][2] Cilicia antică a fost împărțită în mod natural în Cilicia Trachaea și Pedias Cilicia.

Salamis, orașul de pe coasta de est a Ciprului, era inclus în jurisdicția administrativă a Ciliciei. Grecii au inventat pentru Cilicia un fondator grec cu același nume Cilix, dar care era un personaj pur mitic. Din punct de vedere istoric fondatorul dinastiei care a condus Cilicia Pedias a fost Mopsus, [3] [4] identificabil în sursele feniciene, ca guvernator, [5][6] fondator al Mopsuestiei [6][7] , care a dat numele său la un oracol din apropiere [6] . Homer menționează oamenii din Mopsus, identificați ca fiind Cilicieni, începând cu Troad în partea vestică de nord a peninsulei. [8]

Cilicia Trachaea ("Cilicia robustă" - greacă: Κιλικία Τραχεία; Khilakku asirian sau Khilikku, de asemenea, uneori transcrise ca Hilakku sau Hilikku, clasică "Cilicia") [9][10][11] este un district de munte cu teren accidentat [12] format de către piscurile Muntilor Taurus, care se termină adesea în promontorii stâncoase cu porturi mici protejate, o trăsătură care în vremurile clasice făcea din șirul de coastă al muntelui un paradis pentru pirați, [13][14], dar care, în Evul Mediu a fost ocupat de către genovezi și comercianții venețieni. Districtul este udat de Calycadnus[15] fiind acoperit în cele mai vechi timpuri de păduri care furnizau lemn pentru Fenicia și Egipt. Cilicienii nu aveau orașe mari.

Cilicia Pedias ("Cilicia plată" - greacă: Κιλικία Πεδιάς; asirian Kue), la est include piscurile accidentate ale Munților Taurus și o câmpie mare de coastă, cu sol bogat argilos, cunoscut de greci, cum ar fi Xenophon, care a trecut prin aceste tinuturi cu cei 10000 de mercenari greci ai sai,[16] pentru abundența sa[17] plin cu susan și mei și măsline[18] și cu pășune pentru caii importați de către Solomon[19] Multe dintre locurile sale înalte au fost fortificate. Câmpia este udată de cele trei râuri mari, Cydnus (Tars Çay), Sarus (Seyhan) și Pyramus (Jihun). Prin Câmpia netedă din Issus trece acum o mare autostradă ce legate estul și vestul, și în care se află orasele din Tars (Tarsa) pe Cydnus, Adana (Adanija) pe Sarus, și Mopsuestia (Missis), pe Pyramus.

Istoria

[modificare | modificare sursă]

Istoria timpurie

[modificare | modificare sursă]

Cilicia a fost locuită începând cu perioada neoliticului [20][21].

În epoca dinaintea perioadei Hitite, zona a fost cunoscută sub numele de Kizzuwatna (două mileniu î.Hr.). Regiunea a fost împărțită în două părți, Uru Adaniya (câmpia Ciliciei), o câmpie bine udată, și Cilicia Tarza, zona muntoasă de vest.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Ramsay, William Mitchell (1908) The cities of St. Paul their influence on his life and thought: The cities of eastern Asia Minor A.C. Armstrong, New York, page 112, OCLC 353134
  2. ^ Baly, Denis and Tushingham, A. D. (1971) Atlas of the Biblical world World Publishing Company, New York, page 148, OCLC 189385
  3. ^ Edwards, I. E. S. (editor) (2006) The Cambridge ancient history, Volume 2, Part 2, History of the Middle East and the Aegean Region c. 1380 - 1000 B.C. (3rd edition) Cambridge University Press, Cambridge, England, page 680, ISBN 0-521-08691-4
  4. ^ Fox, Robin Lane (2009) Travelling Heroes: In the Epic Age of Homer Alfred A. Knopf, , New York, pages 211-224, ISBN 978-0-679-44431-2
  5. ^ Fox, Robin Lane (2009) Travelling Heroes: In the Epic Age of Homer Alfred A. Knopf, , New York, page 216, ISBN 978-0-679-44431-2
  6. ^ a b c Edwards, I. E. S. (editor) (2006) The Cambridge ancient history, Volume 2, Part 2, History of the Middle East and the Aegean Region c. 1380 - 1000 B.C. (3rd edition) Cambridge University Press, Cambridge, England, page 364, ISBN 0-521-08691-4
  7. ^ Smith, William (1891) A classical dictionary of biography, mythology, and geography based on the larger dictionaries (21st edition) J. Murry, London, page 456, OCLC 7105620
  8. ^ Grant, Michael (). A Guide to the Ancient World. New York: Barnes & Noble, Inc. p. 168. ISBN 0-7607-4134-4. 
  9. ^ Sayce, A. H. (October 1922) "The Decipherment of the Hittite Hieroglyphic Texts" The Journal of the Royal Asiatic Society of Great Britain and Ireland 4: pp. 537-572, page 554
  10. ^ Edwards, I. E. S. (editor) (2006) The Cambridge ancient history, Volume 2, Part 2, History of the Middle East and the Aegean Region c. 1380 - 1000 B.C. (3rd edition) Cambridge University Press, Cambridge, England, page 422, ISBN 0-521-08691-4
  11. ^ Toynbee, Arnold Joseph and Myers, Edward DeLos (1961) A study of history, Volume 7 Oxford University Press, Oxford, England, page 668, OCLC 6561573
  12. ^ In general see: Bean, George Ewart and Mitford, Terence Bruce (1970) Journeys in Rough Cilicia, 1964-1968 (Volume 102 of Österreichische Akademie der Wissenschaften, Philosophisch-Historische Klasse.Denkschriften) Böhlau in Komm., Vienna, ISBN 3-205-04279-4
  13. ^ Rife, Joseph L. (2002) "Officials of the Roman Provinces in Xenophon's "Ephesiaca"" Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik 138: pp. 93-108 , page 96
  14. ^ See also the history of Side (Σίδη).
  15. ^ Wainwright, G. A. (April 1956) "Caphtor - Cappadocia" Vetus Testamentum 6(2): pp. 199-210, pages 205-206
  16. ^ Xenophon, Anabasis 1.2.22, noted the sesame and millet.
  17. ^ Remarked by Robin Lane Fox, Travelling Heroes in the Epic Age of Homer, 2008:73 and following pages
  18. ^ The modern plain has added cotton fields and orange groves.
  19. ^ 1 Kings 10:28, noted by Fox 2008:75 note 15.
  20. ^ Akpinar, E. 2004. Hellenistic and Roman Settlement Patterns in the Plain of Issus and the Westerly Slopes of the Amanus Range. Ankara: Bilkent University.


v • d • m
Regiuni istorice din Anatolia
Eolia • Bitinia • Cappadocia • Caria • Cilicia • Doris  • Frigia  • Galatia • Ionia • Licaonia • Licia • Lidia • Misia • Pamfilia • Paflagonia  • Pisidia • Pontus • Troada
v • d • m
Provinciile romane în timpul maximei extinderi a imperiului (120 d.Hr.)
Steagul Romei Imperiul Roman în 117 AD
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cilicia&oldid=16372307