Cimitirul Central din Chișinău

Pagina „Cimitirul Armenesc din Chișinău” trimite aici. Pentru cimitirul armenesc de pe str. Valea Trandafirilor vedeți Cimitirul armenesc-gregorian din Chișinău.

Cimitirul Central din Chișinău

Modifică date / text

Cimitirul Central din Chișinău, numit impropriu Cimitirul Armenesc, este unul dintre cele mai cunoscute cimitire din Republica Moldova. Fondat în 1811, el este locul de odihnă a multor personalități marcante din istoria și cultura Moldovei. Cimitirul este amplasat în sectorul Centru al municipiului Chișinău, în „triunghiul” străzilor Alexei Mateevici, Vasile Alecsandri și Pantelimon Halippa. Intrarea centrală în cimitir este din strada Al. Mateevici, 11, iar la poarta lui începe strada Armenească, de la care și se trage denumirea colocvială a cimitirului^{[necesită citare]}. Cimitirul mai are alte două intrări: unul din spatele cinematografului „Gaudeamus” din scuarul Pan Halippa și alta dinspre Memorialul „Maica Îndurerată” din Piața Pan Halippa.

Deși este cel mai vechi cimitir din Chișinău, el nu se regăsește printre alte cimitire cu statut protejat, incluse în „Registrul Monumentelor din Republica Moldova”.^[1]

Din anul 2010, conform art. 1.6-1.8 ale „Regulamentului de funcționare a cimitirelor din municipiul Chișinău”, la Cimitirul Central se oferă locuri pentru înhumare doar persoanelor care au obținut distincții de stat.

Istorie

Cimitirul Central din Chișinău a fost fondat în anul 1811. Peste 7 ani, pe teritoriul său a fost ridicată Biserica Tuturor Sfinților. În perioada țaristă cimitirul era strict ortodox, iar în perioada sovietică era comun.

Cimitirul are o suprafață de circa 10 ha. Cel mai vechi mormânt păstrat datează din anul 1825. La proiectarea cimitirului a participat și Alexandru Bernardazzi.

În perioada sovietică cimitirul a fost redus în dimensiuni – în 1958, pe locul unor foste morminte fiind deschis cinematograful «40 лет ВЛКСМ» (40 de ani ai VLKSM; în prezent numit «Gaudeamus»). Timp de peste 30 de ani cimitirul a fost închis, aici nemaiavând loc înmormântări.

Conform art. 1.6-1.8 ale „Regulamentului de funcționare a cimitirelor din municipiul Chișinău”, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău, numărul 4/11 din data de 15.04.2010, „Loturile de pământ destinate înhumărilor la cimitirul Central se distribuie persoanelor decorate cu distincții în muncă și luptă (Ordinul Republicii, Ordinul "Ștefan cel Mare") sau cu distincții de stat ale fostei URSS similare acestora. În locurile speciale din cimitirul Central în limita disponibilității, la propunerea unor instituții publice, primarul general aprobă distribuirea sau concesionarea de loturi pentru înhumarea unor personalități marcante ale Republicii Moldova. Beneficiază de dreptul rezervării loturilor la cimitirul Central și rudele de gradul I a persoanelor decedate și înmormîntate aici, în baza actelor de confirmare a gradului de rudenie. După caz se permite înhumarea rudelor în aceleași morminte.”^[2]^[3]

Personalități marcante înmormântate

În ordine alfabetică:

Doina Aldea-Teodorovici — cântăreață din Republica Moldova, soția lui Ion Aldea-Teodorovici
Ion Aldea-Teodorovici — compozitor și cântăreț din Republica Moldova

Iosif Balțan — poet moldovean
Mihail Berezovschi — compozitor basarabean
Maria Bieșu – cântăreață de operă din Republica Moldova, primadona operei naționale

Mihail Ciachir (1861-1938) — preot și educator găgăuz
Toma Ciorbă — medic moldovean
Anton Crihan — activist politic basarabean
Vladimir Curbet, coregraf, conducătorul Ansamblului "Joc"

Principesa Dadiani
Liviu Deleanu - poet
Mihai Dolgan (1942—2008) — compozitor și cântăreț moldovean
Lazăr Dubinovschi — sculptor-portretist moldovean
Anatol Dumitraș – cântăreț din Republica Moldova^[4]

Dumitru Fusu, actor și regizor

Aleksandr Gavronski — regizor sovietic
Gheorghe Ghimpu – poet și om politic din Republica Moldova
Simion Ghimpu - poet, scriitor
Grigore Grigoriu cu soția (Ecaterina - regizor) și un fiu (Traian - actor), actor moldovean, cunoscut departe de hotarele țării pentru rolurile sale, mai ales în filmele lui Emil Loteanu
Iachim Grosul — istoric sovietic, academician și primul președinte (1961—1976) al Academiei de Științe a Moldovei
Timofei Gurtovoi - dirijor, Artist al Poporului URSS
Vladimir Herța — jurist, activist politic
Mihail Iaroșenco, profesor universitar la Universitatea de Stat din Moldova
Aleksei Karađorđević — prinț sârb
Membri ai familiei Krupensky
Serghei Kuljinski — agronom sovietic ucrainean, doctor în științe, profesor
Leonida Lari – poetă, publicistă, scriitoare și activistă politică din Republica Moldova
Serghei Lunchevici — dirijor și compozitor moldovean
Alexie Mateevici — preot, poet autorul poeziei „Limba noastră”, astăzi Imnul Republicii Moldova
Timofei Moșneaga — Medic al Poporului din URSS; ministru al Sănătății al Republicii Moldova (1994—1997)
Sergiu Niță — activist politic român basarabean, Ministru pentru Basarabia (1920—1921, 1926—1927)
Vasile Pascaru – regizor moldovean^[5]
Angela Păduraru (1938—1995) — cântăreață moldoveană
Alexandru Plămădeală — sculptor român basareabean
Carol Schmidt — primar al Chișinăului între anii 1877-1903
Nicolae Sulac — cântăreț din Republica Moldova
Efim Tarlapan – scriitor, poet umorist și satiric din Republica Moldova. Epigramist. Autor de literatură satirică și cărți pentru copii.
Constantin Tănase – jurnalist, publicist, scriitor și lider de opinie din Republica Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova
Ion Ungureanu, distins om de cultură, fost ministru al Culturii și cultelor al Republicii Moldova
Ion Vatamanu – poet, publicist și om politic din Republica Moldova
Grigore Vieru — poet din Republica Moldova
Mihai Volontir – actor și cântăreț din Republica Moldova^[6]
Ivan Zaikin — aviator și artist de circ sovietic