Coaliția Națională pentru România

Coaliția Națională pentru România (CNR)
AbreviereCNR
Oameni cheie
ConducătorPrim-ministru
Marcel Ciolacu (PSD)
PreședintePreședinții partidelor politice afiliate
Marcel Ciolacu (PSD)
Nicolae Ciucă (PNL)
Secretar generalPaul Stănescu (PSD)
Lucian Bode (PNL)
Fondator(i)Florin Cîțu (PNL)
Marcel Ciolacu (PSD)
Varujan Pambuccian (Grupul minorităților naționale)
Hunor Kelemen (UDMR/RMDSZ)[1]
Date
Înființat24 noiembrie 2021[2]
Informații
Ideologie oficialăIliberalism[3][4][5]
Conservatorism național[6][7]
Pro-Europenism
Pro-Establishment
Reformism[8]
Statism
Populism
Social-democrație
Conservatorism social
Liberalism conservator
Naționalism românesc
Creștin-democrație
Poziție politicăBig tent
Slogan politic„Stabilitate și dezvoltare”
Culori oficiale     Roșu      Alb
     Galben      Albastru
Camera Deputaților
188 / 330
Senat
85 / 136
Parlamentul European
19 / 33
Primari
2.640 / 3.176
Președinți de Consilii Județene
37 / 41
Consilieri Județeni
836 / 1.340
Consilieri Locali
26.423 / 39.900
Guvern
18 / 18
Prezență online
stabilitate.ro
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Coaliția Națională pentru România (abreviat CNR) este o alianță politică din România, ce include Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL). Coaliția are sprijinul grupului parlamentar al minorităților naționale.[9][10] Ca urmare a rotației guvernului și reîmpărțirii ministerelor în 2023, Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ) a refuzat parcursul guvernamental ulterior și a fost forțată să nu mai facă parte din următorul guvern și actuala coaliție bipartită.[11] La data de 7 octombrie 2024, președintele Partidului Național Liberal (PNL), Nicolae Ciucă, a declarat că partidul pe care îl conduce oprește coaliția cu Partidul Social Democrat (PSD) dar rămâne în guvern.[12]

Istorie

[modificare | modificare sursă]

După criza politică din toamna lui 2021, PNL, PSD și UDMR/RMDSZ au ajuns la un acord de a conduce țara împreună. Astfel, s-a convenit ca primul-ministru și alte câteva ministere importante să fie schimbate la fiecare 1 an și jumătate. Premierul care urma să fie numit a fost liberalul Nicolae Ciucă. Guvernul său a fost investit pe 25 noiembrie.[13]

Pe 23 noiembrie, Marcel Ciolacu (PSD) a fost ales președinte al Camerei Deputaților.[14] De asemenea în aceeași zi, Anca Dragu (USR) a fost demisă de la șefia Senatului, luându-i locul de către fostul premier Florin Cîțu (PNL).[15]

Coaliția, până la depunerea jurământului în cabinetul lui Ciucă, a fost inițial denumită Coaliția pentru Reziliență, Dezvoltare și Prosperitate, CRDP).[16]

Pe 12 iunie 2023, Nicolae Ciucă și-a depus mandatul de prim-ministru.[17] Pe 15 iunie 2023, Marcel Ciolacu a fost învestit de către parlament în funcția de prim-ministru.[18]

Critici

[modificare | modificare sursă]

În timp ce foștii rivali PSD și PNL susțin că au făcut alianța în interesul poporului,[19] au existat critici [cine?] la adresa ambelor partide pentru că au promis că nu vor forma o alianță între ele.[20][21][22] Președintele Klaus Iohannis, despre care se zvonește că ar fi arhitectul coaliției,[10] a fost aspru criticat, pentru că între 2018–2020 a criticat în repetate rânduri PSD-ul,[23] apoi a readus PSD-ul la guvernare.[24][25] La un moment dat, președintele PNL Florin Cîțu a susținut că „foștii parteneri de coaliție ai noștri USR au dat mâna cu PSD, și nu au vrut să ne mai dea mâna cu PNL”.[26]

Criticii au numit-o și a doua monstruasă coaliție,[27][28][29] sau USL 2.0,[30][31] și de asemenea ca fiind o coaliție cleptocrată, autoritară, iliberală[32][33][34] și coruptă.[35][36][37]

Partide membre

[modificare | modificare sursă]
Partid Lider Poziție Ideologie Camera Deputaților[38] Senat[39]
Partidul Social Democrat (PSD) Președintele partidului: Marcel Ciolacu (prim-ministru)
Reprezentant în Guvern: Marian Neacșu (viceprim-ministru) 		Centru-stânga Social democrație, Conservatorism social
108 / 330
48 / 136
Partidul Național Liberal (PNL) Președintele partidului: Nicolae Ciucă (președintele Senatului României)
Reprezentant în Guvern: Cătălin Predoiu (viceprim-ministru și ministru al afacerilor interne) 		Centru-dreapta Liberalism conservator, Pro-europenism
76 / 330
33 / 136

Foști membri

[modificare | modificare sursă]
Partid Lider Poziție Ideologie Camera Deputaților Senat
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ) Hunor Kelemen Centru spre centru-dreapta Regionalism, Drepturile minorității maghiare, Transilvanism, Conservatorism liberal
20 / 330
9 / 136

Legi controversate

[modificare | modificare sursă]

Legea 357/2022

[modificare | modificare sursă]

În contextul creșterilor accelerate ale prețurilor energiei electrice, Parlamentul României a aprobat și modificat OUG 119/2022. Astfel, s-au introdus niște plafoane pentru diferențierea tarifelor suportate de clienții finali, cu scopul de a scădea prețurile plătite de aceștia.

Articolul 9 (10) a stârnit multe controverse deoarece specifica faptul că un client poate beneficia de tarif plafonat doar pentru un loc de consum, cel de domiciliu sau de reședință. Astfel, s-a creat obligativitatea ca fiecare client care are mai multe locuri de consum să dea o declarație pe propria răspundere la compania care îi furnizează energie electrică pentru specificarea locului de consum la care dorește tariful plafonat.

Legea a fost adoptată la 13 decembrie, urmând să intre în vigoare după doar 18 zile, de la 1 ianuarie 2023, ceea ce a făcut multă lume să se îngrijoreze și chiar să înceapă să facă drumuri la furnizorii de energie pentru clarificări, creându-se chiar și cozi.[40]

Legile siguranței naționale

[modificare | modificare sursă]

Legile siguranței naționale sunt un pachet de 10 legi (încă în dezbatere) care privesc sporirea atribuțiilor structurilor de forță din România (servicii secrete, armată etc).[41][42][43] Site-ul G4Media a publicat pachetul celor 10 legi ale siguranței naționale într-un articol de pe site după cum urmează:

  • Proiect de lege privind activitatea de informații și contrainformații;
  • Proiect de lege CSAT;
  • Proiect de lege organizare MAI;
  • Proiect de lege SIE;
  • Proiect de lege SPP;
  • Proiect de lege SRI;
  • Proiect de lege STS;
  • Proiect legea apărării naționale;
  • Proiect de lege pentru Sistemul Integral al Situațiilor de Criză;
  • Proiect pentru legea securității și apărării cibernetice.

Pachetul de legi a iscat o controversă deoarece în cazul serviciilor secrete, legea sporește extrem de mult atribuțiile acestora și nu se supun vreunui control parlamentar sau instituțional,[44] lucru ce le-ar face periculos de puternice în opinia unor analiști.[44][45]

În urma publicării pe surse a pachetelor legilor siguranței naționale, Președintele României, Klaus Iohannis, a ieșit într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni pentru a lămuri opinia publică cu privire la aceste legi:

„Interesul pentru a avea legi solide, moderne ale securității naționale a apărut de ani de zile și eu am solicitat din primul mandat ca o echipă de specialiști să lucreze pe ele pentru că unele sunt anacronice. Legea SIE nu e compatibilă nici măcar cu Constituția. Nu putem să funcționăm în secolul XXI cu legi ale securității naționale făcute în '91-'92. S-a început pe niște drafturi elaborate de specialiști în domeniu, așa mi s-a adus mie la cunoștință. Ele nici măcar nu au intrat în circuit legislativ. Când vor ajunge la mine, mă voi exprima. Vor ajunge de două ori la mine – în CSAT și la promulgare...De mine nu o să treacă nicio lege care conține prevederi după care nu vrem să funcționăm”
—Klaus Iohannis[46]

În prezent, drafturile legilor siguranței naționale au fost amânate momentan și nu au fost adoptate.[47]

Rezultate electorale

[modificare | modificare sursă]

Alegeri pentru Parlamentul European

[modificare | modificare sursă]
An Voturi Procente Mandate Poziție
2024 4.304.937 48,55%
19 / 33
  1 

Alegeri locale

[modificare | modificare sursă]

La alegerile locale din 2024, PSD și PNL au participat în mare parte separat la alegeri. Cu toate acestea, au fost locuri unde cele două partide au convenit să candideze împreună, inclusiv în ceea ce privește consiliul județean Timiș și Ilfov.

An Președinții Consiliului Județean (PCJ) Consilieri Județeni (CJ) Primari Consilieri Locali (CL) Poziție
Voturi Procente Mandate Voturi Procente Mandate Voturi Procente Mandate Voturi Procente Mandate
2024 258.490 3,25%
2 / 41
 258.741 3,28%
42 / 1.340
 149.750 3,65%
24 / 3.176
 429.728 4,94%
308 / 39.900
  6 

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Rareș Bogdan: Cu PSD e mai simplu, ajungem la o majoritate largă cu UDMR. Pentru țară trebuie să treci peste orice - Politic - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . 
  2. ^ http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2021-11-24-25202728-0-acordul-politic-coalitiei-nationale-pentru-romania.rtf
  3. ^ Andrei, Cristian (), „Analiză | Riscul democrației iliberale în România. Umbra serviciilor, plagiat, presă plătită de partide și proiecte secrete”, Europa Liberă România, accesat în  
  4. ^ „România iliberală? Va aduce coaliția PSD-PNL-UDMR reformele necesare sau se va îngriji doar de clientela politică?”. BIHON. Accesat în . 
  5. ^ Times, Epoch. „Dragoș Tudorache, atac la adresa PNL și PSD: Au deschis un drum către iliberalism și capturarea statului | Epoch Times România”. epochtimes-romania.com. Accesat în . 
  6. ^ „PNL și PSD împing România către un regim autoritar. Amendamentul surpriză din legea anti-ONG, folosit împotriva presei. "Ne ducem într-o direcție foarte periculoasă"”. . 
  7. ^ „Degradare accelerată și fără precedent a democrației în regimul Iohannis-Ciucă. România e redusă la tăcere, PNL se PSD-izează rapid”. . 
  8. ^ „Culise. Ce planuri au PNL și PSD pentru viitorul Guvern: mari reforme, împărțire echilibrată funcțiilor de top, aducerea celor mai importanți lideri în Cabinet”. adevarul.ro. . 
  9. ^ „Presa elvețiană, despre guvernul PSD PNL UDMR: Coaliția dușmanilor și sfârșitul unei speranțe / Este vorba doar de a nu pierde accesul la putere și bani”. G4Media.ro. . 
  10. ^ a b „Ion Cristoiu: Alianța PNL-PSD e victoria lui Klaus Iohannis, poate cea mai mare victorie a sa din cei 10 ani de mandat”. Mediafax.ro. 
  11. ^ „BREAKING: UDMR a refuzat să rămână la guvernare doar cu Ministerul Energiei: Nu acceptăm oferta. Nu noi ieșim de la guvernare, suntem împinși în afara guvernării”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  12. ^ Cristian Andrei Leonte și Damian Matei (). „BREAKING Nicolae Ciucă anunță ruperea coaliției cu PSD, dar PNL rămâne în guvern: „Coaliția de guvernare cu PSD se oprește aici. Rămânem în Executiv doar pentru a împiedica escaladarea completă a abuzurilor pe care le pot realiza pentru a câștiga alegerile / PSD are în ADN-ul său abuzul de putere și comportamentul de partid-stat"”. G4Media.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Guvernul PSD-PNL-UDMR a fost învestit de Parlament cu 318 voturi "pentru" / Ciucă: Ne aflăm într-un moment mult așteptat de toți românii / Ciolacu: Nu voi minți niciodată că am învins pandemia / Barna: De ce nu l-ați chemat direct pe Dragnea să îi predați Ministerul Justiției?”. G4Media.ro. . 
  14. ^ „Marcel Ciolacu este noul președinte al Camerei Deputaților: 217 voturi „pentru"”. Mediafax.ro. 
  15. ^ „Florin Cîțu este noul președinte al Senatului, după ce Anca Dragu a fost revocată. USR va contesta decizia la CCR”. www.digi24.ro. 
  16. ^ „Program de Guvernare 2021-2024; Coaliția pentru Reziliență, Dezvoltare și Prosperitate” (PDF). Accesat în . 
  17. ^ „BREAKING Nicolae Ciucă a demisionat din funcția de premier: A venit momentul în care îmi închei activitatea de prim-ministru al României / Ne-am propus ca până joi să avem noul guvern învestit”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  18. ^ „BREAKING Guvernul Ciolacu a fost învestit cu 290 voturi din 385 exprimate, 95 împotrivă și nicio abținere: "O să încerc să mă ridic la nivelul așteptărilor românilor și să îndeplinim împreună cât mai multe reforme și din promisiunile sociale pe care le-am făcut astăzi de la această tribună"”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  19. ^ „Cîțu: Avem o alianță cu PSD. Trebuie să formăm acest guvern. E un compromis major pe care îl face PNL”. www.digi24.ro. 
  20. ^ „Cum au ajuns PNL și PSD să pregătească cea mai mizerabilă alianță din politica românească”. www.vice.com. 
  21. ^ „Cine pierde și cine câștigă dintr-o alianță PNL - PSD”. G4Media.ro. . 
  22. ^ „Orban s-a dus la ședința PNL: Alianța cu PSD este o rușine. Nicolae Ciucă e un om care toată viața a dat sau a executat ordine - Politic - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . 
  23. ^ „VIDEO Iohannis a închis „definitiv epoca PSD", dar doar pentru un an. Inventarul declarațiilor președintelui despre partidul-dezastru bun acum pentru o guvernare cu PNL - Politic - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . 
  24. ^ „Analiză | Un an de la alegerile parlamentare. Cum s-a întors PSD înapoi la guvernare”. Europa Liberă România. 
  25. ^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „NZZ: Demistificarea lui Klaus Iohannis | DW | 29.11.2021”. DW.COM. 
  26. ^ „Florin Cîțu explică alianța PNL-PSD: "Foștii parteneri au dat mâna cu PSD"”. Antena 3. 
  27. ^ „STELIAN ION: Monstruoasa coaliție PNL-PSD-UDMR nu vrea să desființeze SIIJ”. www.bursa.ro. Accesat în . 
  28. ^ „Ce își dorește Ioana Constantin de la”. DCNews. Accesat în . 
  29. ^ „Monstruoasa coaliție marca Iohannis | Revista 22” (în engleză). revista22.ro. . Accesat în . 
  30. ^ „Lider USR: „Nou blat PNL - PSD! Preferă USL 2.0 în locul refacerii coaliției cu USR"”. Mediafax.ro. 
  31. ^ „Dan Barna: Vedem un USL 2.0, o frăție a inelelor, va fi o liniște și o pace pe jumulit resursa publică/ Despre refacerea coaliției: Până mâine mai e o șansă”. G4Media.ro. . 
  32. ^ Andrei, Cristian (), „Analiză | Riscul democrației iliberale în România. Umbra serviciilor, plagiat, presă plătită de partide și proiecte secrete”, Europa Liberă România, accesat în  
  33. ^ „România iliberală? Va aduce coaliția PSD-PNL-UDMR reformele necesare sau se va îngriji doar de clientela politică?”. BIHON. Accesat în . 
  34. ^ Times, Epoch. „Dragoș Tudorache, atac la adresa PNL și PSD: Au deschis un drum către iliberalism și capturarea statului | Epoch Times România”. epochtimes-romania.com. Accesat în . 
  35. ^ „CTP: Cotârceala PNL cu PSD încalcă separația corupțiilor în stat”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  36. ^ „Moldovenii și bulgarii au votat partide anticorupție. La noi, după „concubinajul" politic cu PSD, votanții PNL vor migra la USR” (în engleză). adevarul.ro. . Accesat în . 
  37. ^ „Toate momentele care-ți arată că PNL și PSD sunt și-au fost fix aceeași mizerie”. www.vice.com. Accesat în . 
  38. ^ „Grupuri parlamentare”. Camera Deputaților. Accesat în . 
  39. ^ „Grupuri parlamentare”. Senatul României. Accesat în . 
  40. ^ „Cozi interminabile la depunerea declarațiilor pentru plafonarea prețului la energie! Oamenii stau ore întregi în frig” (în Romanian). www.antena3.ro. Accesat în . 
  41. ^ „EXCLUSIV G4Media publică integral cele 10 proiecte de legi ale securității naționale - DOCUMENTE”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  42. ^ „UM România. Cum transformă noile legi ale securității naționale țara într-o mare unitate militară”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  43. ^ Costa, Raúl Sánchez (). „Rumania prepara una ley que recupera las prácticas de delación de la época comunista” (în spaniolă). El País. Accesat în . 
  44. ^ a b „Legile securității. Iohannis și serviciile secrete își întăresc reciproc puterile”. Europa Liberă România. Accesat în . 
  45. ^ „VIDEO Cristian Tudor Popescu, despre legile securității naționale: SRI-ul vrea să fie mai tare decât Securitatea”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  46. ^ „Iohannis despre legile securității naționale: Nu le-am citit, nu le-am cenzurat. De mine nu va trece o lege care nu respectă principiile”. Europa Liberă România. Accesat în . 
  47. ^ „Legile securității naționale, amânate de Guvern până după adoptarea legilor Justiției și Educației (surse guvernamentale)”. G4Media.ro. . Accesat în . 

Vezi și

[modificare | modificare sursă]


v • d • m
Alianțe politice din România
Uniunea Pensionarilor și a Solidarității Sociale  · Convenția Democrată Română (1991–2000)  · Alianța Social Democrată (1993–1995)  · Uniunea Social-Democrată (1995–1999)  · Polul Democrat-Social din România (2000–2003)  · Alianța Dreptate și Adevăr (2003–2007)  · Uniunea Națională PSD+PUR (2004)  · Alianța PSD+PC (2008–2010)  · Alianța pentru Timiș (2008–2012)  · Uniunea Social-Liberală (2011–2014)  · Alianța de Centru-Dreapta (2011–2014)  · Alianța de Centru-Stânga (2012–2014)  · Alianța România Dreaptă (2012)  · Alianța Creștin Liberală (2014)  · Alianța PSD–UNPR–ALDE (2014–2019)  · Blocul Identității Naționale în Europa (2017–2019)  · Alianța 2020 USR-PLUS (2019–2021) · Coaliția Națională pentru România (2021–2024)  · Alianța AER pentru România (2023–2024)  · Alianța Dreapta Unită (2023–2024)  · Alianța AUR (2023–prezent)  · Alianța Forțelor de Dreapta Liberal-Conservatoare (2024–prezent)  · Platforma pentru Democrație, Prosperitate și Progres Social (2024–prezent)
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Coaliția_Națională_pentru_România&oldid=16712035