Comuna Pomi, Satu Mare
Pomi | |
— comună — | |
Pomi (România) Poziția geografică în România | |
Coordonate: 47°40′28″N 23°18′37″E / 47.674451°N 23.310246°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Satu Mare |
SIRUTA | 138618 |
Reședință | Pomi |
Sate componente | Pomi, Aciua, Bicău, Borlești |
Guvernare | |
- Primar | Cosmin-Ionel Krișan[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
Suprafață | |
- Total | 39,4 km² |
Altitudine | 146 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 1.936 locuitori |
- Densitate | 55,38 loc./km² |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 447255 |
Prezență online | |
site web oficial | |
Localizare în cadrul județului | |
Modifică date / text |
Pomi (în maghiară: Remetemező) este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Aciua, Bicău, Borlești și Pomi (reședința). Comuna este străbătută de râul Someș.
Istoric[modificare | modificare sursă]
După anul 900 zona în care se află comuna Pomi a făcut parte din voievodatul condus de Menumorut, care se întindea între Mureș și Someș.
După anul 1200 zona a făcut parte din comitatul Satu-Mare, condus de urmașii lui Dragoș din Maramureș.
În Evul Mediu satele comunei au gravitat din punct de vedere economic, politic și militar între districtele menționate în secolul al XIII-lea, Ardud și Medieșu Aurit.
În anii 1848 - 1849 documentele arată ample mișcări în zonă, care au avut loc în timpul luptelor dintre români, sași, secui și maghiari, când românii doreau să-și revendice drepturile asupra pământurilor.
Un document emis de la Borlești pe data de 10 noiembrie 1918 (Arhivele Naționale, Jud. Maramures) reprezintă Procesul-verbal al adunării de constituire a Consiliului Național Român comunal Borlești. Prin acesta se manifestă dorința neclintită pentru unire. De atunci comuna Pomi a făcut parte din România, mai puțin din anul 1940 până la sfârșitul celui de Al doilea Război Mondial.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Pomi se ridică la 1.936 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.182 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,45%), cu o minoritate de romi (4,39%), iar pentru 7,85% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,81%), cu minorități de greco-catolici (6,97%) și penticostali (5,53%), iar pentru 7,9% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Pomi este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Cosmin-Ionel Krișan[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
PSD-ALDE | 5 | ||||||
Partidul Național Liberal | 3 | ||||||
Partidul PRO România | 1 | ||||||
Partidul Mișcarea Populară | 1 | ||||||
Anițas Ioan | 1 |
Atracții turistice[modificare | modificare sursă]
- Rezervația naturală Pădurea Runc (68,50 ha)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Comuna Pomi: strǎveche vatrǎ româneascǎ : monografie, Gheorghe Cosma, Editura Solstițiu, 2002
|
|