Constantin Gheorghe Banu

Constantin Gheorghe Banu
Date personale
Născut	20 martie 1873 București, România
Decedat	8 septembrie 1940 (67 de ani) Roman, Roman, România
Înmormântat	Cimitirul Bellu
Cetățenie	România
Ocupație	redactor de gazetă[*]​ poet politician
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Alma mater	Universitatea din București
Partid politic	Partidul Național Liberal
Modifică date / text

Constantin Gheorghe Banu (n. 20 martie 1873, București, România – d. 8 septembrie 1940, Roman, Roman, România) a fost un jurnalist, politician și scriitor român, ministru al Ministerului culturii și al patrimoniului național din România între 1922 – 1923.

Ca scriitor, director și editor de revistă, Constantin Banu este fondatorul, editorul și directorul revistei Flacăra, pe care a publicat-o în două serii, alături de Petre Locusteanu, Ion Pillat, Adrian Maniu, și, mai târziu, împreună cu Vintilă Russu-Șirianu. Una din apreciatele și bine vândutele reviste literare ale timpului interbelic din România Mare, Revista Flacăra a fost o continuă rampă de lansare pentru numeroși scriitori ai Simbolismului din România.

Născut în București,^[1] Gheorghe a fost fiul lui Gheorghe N. Banu și Smaranda (ori Coralia) Banu.^[2] De origine franceză din partea mamei și română din partea tatălui,^[3] Banu a fost botezat ortodox.^[4] A terminat liceul la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București, fiind coleg de clasă cu Ioan A. Bassarabescu, viitorul actor Ion Livescu și viitorul politician Scarlat Orăscu.

La data de 11 octombrie 1911,^[5] Banu și Locusteanu au scos primul număr al revistei Flacăra, un săptămânal de evenimente literare și culturale.

La Wikisursă există texte originale legate de Constantin Gheorghe Banu

• George Baiculescu, Georgeta Răduică, Neonila Onofrei, Publicațiile periodice românești (ziare, gazete, reviste). Vol. II: Catalog alfabetic 1907–1918. Supliment 1790–1906, București, Editura Academiei, 1969.
• C. Banu, "Cum l-am cunoscut pe Spiru Haret", in Almanachul Societății Scriitorilor Români, 1913, pp. 169–175.
• Lucian Boia, "Germanofilii". Elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial, București, Humanitas, 2010, ISBN ISBN 978-973-50-2635-6
• George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, București, Editura Minerva, 1986.
• Paul Cernat, Avangarda românească și complexul periferiei: primul val, București, Cartea Românească, 2007. ISBN 978-973-23-1911-6;
• Șerban Cioculescu, Caragialiana, București, Editura Eminescu, 1974; OCLC 6890267
• Ileana-Stanca Desa, Dulciu Morărescu, Ioana Patriche, Adriana Raliade, Iliana Sulică, Publicațiile periodice românești (ziare, gazete, reviste), volumul III, Catalog alfabetic 1919–1924, București, Editura Academiei, 1987;
• Nicolae Iorga, Oameni cari au fost, volumul II, București, Editura Minerva, 1967;
• C. Popescu-Cadem, Document în replică. Bucharest: Mihail Sadoveanu City Library, 2007, ISBN 978-973-8369-21-4
• Ion Rusu Abrudeanu;
  • România și războiul mondial: contribuțiuni la studiul istoriei războiului nostru, București, Editura Socec, 1921;
  • Păcatele Ardealului față de sufletul Vechiului Regat. Fapte, documente și facsimile, București, Cartea Românească, 1930;
• Alexandru Tzigara-Samurcaș, Scrieri despre arta românească. Bucharest: Editura Meridiane, 1987.

OCLC 21342340