Constantin Budeanu

Acest articol se referă la Constantin Budeanu. Pentru alte persoane cu același nume, vedeți Constantin Budeanu (dezambiguizare).

Constantin Budeanu

Inginerul Constantin Budeanu

Date personale

Născut

28 februarie S.V. 16 februarie 1886
Buzău, România

Decedat

27 februarie 1959, (73 de ani)
București, Republica Populară Română

Cetățenie

România

Ocupație

inginer

Limbi vorbite

limba română

Activitate

Educație

Școala Națională de Poduri și Șosele București

Premii

Ordinul Muncii clasa I-a

Constantin Budeanu (n. 28 februarie S.V. 16 februarie 1886, Buzău – d. 27 februarie 1959, București) a fost un inginer român, membru titular al Academiei Române^[1].

Studii

În 1903 este admis la Școala Națională de Poduri și Șosele obținând diploma de inginer în 1908. A studiat domeniul electrotehnicii și în străinătate.

Cariera și realizări

La reîntoarcerea în țară începe lucrul la atelierele CFR și Societatea de Tramvaie București. Curând după aceea devine director tehnic al Societății Electrice din București și în 1916 profesor de Măsurări Electrice și Electrotehnică în catedra de Electricitate și Electrotehnică a Școlii Naționale de Poduri și Șosele din București. A fost asistentul lui Nicolae Vasilescu-Karpen din 1 octombrie 1916. În 1926 devine profesor titular la cursurile Măsuri și Tracțiune electrică.

A fost membru în primul birou de conducere al Comitetul Electrotehnic Român (1927). A participat activ la adoptarea sistemului internațional de unități SI și a avut preocupări legate de metrologie.

Pe lângă apartenența la Academia Română, a fost activ în multe societăți științifice internaționale precum Société Française d`Electriciens și Conférence Internationale des Grands Réseaux Electrique (CIGRE).

A introdus noțiunile de putere reactivă și deformantă. A introdus o unitate de putere electrică reactivă, corespunzând unui curent alternativ de un amper sub tensiunea de un volt - VAR - de la inițialele v(olt) + a(mper) + r(eactiv)]. Principala contribuție științifică rămâne studiul stărilor electrice deformante. A publicat o monografie intitulată Puissances réactives et fictives (1927) care e citată de majoritatea studiilor despre regimul deformant.^[2]

A realizat unele tipuri de reostate.

Lucrări

Sistemul practic general de mărimi și unități, Editura Academiei, 1957

Distincții

În anul 1954 a fost decorat cu Ordinul Muncii clasa I. În 1955 Academia Română îl alege membru titular^[1], iar mai târziu va acorda premiul ce-i poartă numele celor mai valoroase lucrări în domeniul electrotehnicii.^[2]

Filatelie

În anul 1986, la un secol de la nașterea lui Constantin Budeanu, Poșta Română a pus în circulație o marcă poștală cu valoarea nominală de 3 lei, care reprezintă portretul acestuia.

Note

^ ^a ^b „Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent”, Academiaromana.ro, accesat în 25 februarie 2024
^ ^a ^b Avram, Sorin; Bădescu, Emanuel; Român, Cristian (2017). 100 de inovatori români. Institutul Cultural Român. p. 109.

Bibliografie

I. S. Antoniu C. Mihăileanu, Constantin I. Budeanu - Monografie, București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1987

Legături externe

Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B
http://www.iec.ch/cgi-bin/tl_to_htm.pl?section=person&item=77 Arhivat în 21 septembrie 2007, la Wayback Machine.

[academiaromana-1] „Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent”, Academiaromana.ro, accesat în 25 februarie 2024

[:0-2] Avram, Sorin; Bădescu, Emanuel; Român, Cristian (2017). 100 de inovatori români. Institutul Cultural Român. p. 109.

[1]

[2]