Cronologia anulării alegerilor prezidențiale în România, 2024

La 24 noiembrie 2024 au avut loc alegeri prezidențiale în România, turul I. Un al doilea tur trebuia să aibă loc la 8 decembrie 2024. La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat rezultatele primului tur al alegerilor și a cerut reorganizarea procesului electoral în întregime.

Aceasta este o cronologie a anulării / amânării alegerilor prezidențiale în România din 2024:

Au loc alegeri prezidențiale în România, turul I. Pe locul 1 se află Călin Georgescu, urmat de Elena Lasconi.^[1]

Marcel Ciolacu a demisionat de la președinția PSD, pentru că a sperat că va fi finalist al alegerilor prezidențiale, dar a obținut locul al treilea, după ce Elena Lasconi l-a depășit cu 2.742 de voturi. Nicolae Ciucă a demisionat de la conducerea PNL, pentru că a obținut cel mai mic scor electoral al liberalilor în ultimii 34 de ani la alegerile prezidențiale: 8,79%, adică 811.952 de voturi obținute la nivel național din cele 9.242.198 voturi valabil exprimate.^[2]

Klaus Iohannis a reacționat după ce Călin Georgescu a fost propulsat de TikTok în turul al doilea al alegerilor și a afirmat că nu a primit informări de la servicii despre ingerințe externe în procesul electoral.^[3]

Victoria lui Georgescu în primul tur al alegerilor a trimis o undă de șoc spre aliații din NATO. Analiști și politicieni au considerat că România ar putea submina puterea blocului continental dacă virează spre est. Elena Lasconi a cerut o alianță pro-NATO și pro-UE în lupta cu Călin Georgescu. În prima declarație publică a lui Georgescu, acesta a vorbit în public, fără a răspunde la întrebările adresate de presă.^[4]

Președintele Klaus Iohannis a convocat o ședință a CSAT pentru joi, 28 noiembrie 2024, la Palatul Cotroceni.^[5]

Curtea Constituțională a României a cerut renumărarea voturilor în urma unei cereri de anulare a votului făcută de Cristian Terheș.^[6]

Are loc o ședință a CSAT, Klaus Iohannis a primit informații din partea SRI, SIE, STS și Ministerul Afacerilor Interne. CSAT a acuzat TikTok că i-a acordat „tratament preferențial” lui Georgescu.^[7]

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a sesizat Parchetul și Poliția pentru a verifica modul de finanțare a campaniei electorale a lui Călin Georgescu, care a raportat la AEP zero cheltuieli electorale.^[8][9]

Camera de Comerț Americană în România, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, Asociația Oamenilor de Afaceri din România, Camera de Comerț Belgia Luxemburg – Romania Moldova, Camera de Comerț Britanico-Română, Confederația Patronală Concordia și Fundația Romanian Business Leaders fac un apel, printr-un comunicat de presă, la mobilizarea mediului politic pentru menținerea României pe traiectoria pro-UE și pro-NATO pe care Romania s-a angajat după căderea comunismului în 1989.^[10]

A început votul în diaspora pentru alegerile parlamentare.^[11]

Au loc alegeri parlamentare în România.

Curtea Constituțională a României a anunțat luni seară că a validat primul tur al alegerilor prezidențiale, după ce a cerut renumărarea tuturor celor peste 9,4 milioane de voturi.

Marian Enache, președintele CCR: „În cadrul examenului de constituționalitate privind respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României, conferind efectivitate competențelor înscrise în Constituția României, precum respectului votului popular exprimat în primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2024, judecătorii constituționali au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a contestației candidatului Cristian Terheș. Totodată, Curtea a hotărât, în unanimitate: 1) confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de președinte al României din primul tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024; 2) organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea președintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Călin Georgescu și doamna Elena Lasconi”.^[12]

CCR a decis să respingă sesizările pentru anularea primului tur, deoarece termenul legal de depunere a fost depășit (în termen de cel mult 3 zile de la încheierea votării, cel mai târziu la data de: 10 decembrie 2024, ora 24.00, conform art 133, HG 1061/2024).^[13]

După ce au fost desecretizate documentele din urma ședinței CSAT,^[14] au fost făcute 4 sesizări conform cărora alegerile au fost influențate de actori externi. Sesizările au fost făcute de publicația Calea Europeană, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului din cadrul Academiei Române și Școala Națională de Studii Politice și Administrative.

Se preconiza o luptă strânsă în turul II între Elena Lasconi și Călin Georgescu.^[15]

Are loc un protest cu mii de oameni în Piața Universității, un miting pro-Europa.^[16]

Alegeri prezidențiale sunt anulate de Curtea Constituțională a României.^[17]

Alegerile prezidențiale (turul 2) au început în diaspora. Peste 15.000 de persoane au votat după anunțul CCR privind anularea alegerile prezidențiale.^[18]

Curtea Constituțională a României a publicat motivarea deciziei prin care a anulat alegerile prezidențiale și a decis ca procedura sa se reia de la zero: că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de esconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice.^[19]

Lidera USR, Elena Lasconi, a transmis un scurt mesaj pe pagina ei de Facebook, în care a afirmat că va continua să apere democrația și că nu va renunța la „lupta cea dreaptă pentru a îndrepta” ceea ce „a distrus un sistem corupt în 35 de ani”.^[20]

Călin Georgescu a făcut apel vineri seară la BEC și AEP ca să „respecte democrația” și să lase ca „votul să se desfășoare” în continuare, pentru că decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale, deși obligatorie, „nu există nicio sancțiune pentru nepunerea acesteia în aplicare”.^[21]

La o săptămână după anularea alegerilor prezidențiale, autoritățile române nu au prezentat public nici o probă a implicării Rusiei sau altui stat în procesul electoral, iar Ministerul de Externe nu a informat public despre vreun protest oficial față de Rusia.^[22]

Istoricul și jurnalistul francez Benoît Bréville a publicat un editorial în Le Monde diplomatique în care afirmă că „În întreaga lume, liderii experimentaseră deja multe metode de a ocoli voința alegătorilor: ignorarea verdictului urnelor prin impunerea unui tratat respins prin referendum, folosirea stratagemelor instituționale pentru a se agăța de putere în ciuda unei înfrângeri, inventarea acuzațiilor de fraudă pentru a păta legitimitatea unui candidat... Dar niciodată, într-o țară democratică, milioane de buletine de vot nu au fost șterse în acest fel.”^[23]

Într-un sondaj IRES realizat în perioada 17 – 20 decembrie 2024 prin telefon, 60% dintre respondenți consideră că anularea alegerilor prezidențiale a fost o decizie proastă a Curții Constituționale a României.^[24] Dintre cei care ar fi mers în turul 2 să voteze, 37% ar fi votat cu Lasconi, iar 63% cu Georgescu.^[24][25] Volumul eșantionului a fost de 964 respondenți, iar eroarea maximă tolerată este de 3,2%.^[24]

• Listă de alegeri care au fost anulate

• Birou Electoral Central pentru prezidențiale Arhivat în 18 septembrie 2024, la Wayback Machine.