Crucea „Trecerea Dunării”

Crucea „Trecerea Dunării”
Reversul și aversul Crucii Trecerea Dunării (cu panglică tip militar)
Decernată de România
Tip	Medalie comemorativă civilă și militară
Baretă tip militar
Baretă tip civil
Eligibilitate	Militari, indiferent de grad, și civili
Decernată pentru	Participarea la operațiunile la sud de Dunăre în Războiul de Independență
Campanie	Războiul de Independență
Statut	Ieșită din uz
Statistici
Creată la	23 martie 1878
Clasificare
Decorația superioară	Medalia „Bărbăție și Credință” cu spade, clasele I, II, III
Decorația inferioară	Medalia Apărătorilor Independenței

Crucea „Trecerea Dunării” este o medalie comemorativă instituită de regele Carol I prin Înaltul Decret nr. 617 din 23 martie 1878 pentru a recompensa participarea la Războiul de Independență a României.^[1][2] Medalia a fost conferită tuturor militarilor mobilizați, indiferent de grad, și civililor care au participat la acțiunile de la sud de Dunăre.^[3]

Regele Carol I a atribuit distincția Crucea Trecerea Dunării și ofițerilor și gradelor inferioare din corpurile armatei imperiale ruse care au fost sub comanda sa în operațiunile din jurul Plevnei.^[4], combatanții români fiind, la rândul lor, decorați cu Medalia Comemorativă Rusă a Războiului din 1877-1878 de către țarul Alexandru II.^[5]

Crucea Trecerea Dunării este confecționată din oțel patinat și are o forma unei duble cruci cu brațele egale cu lungime de 43 mm, lățime de 6 mm și grosime de 2 mm. Crucea ara bordura înălțată și netedă de culoarea oțelului iar mijlocul este granulat. În centru este un medalion înconjurat de un cerc de oțel.^[1]

Pe aversul crucii, în partea centrală, în medalionul central, este înscris circular TRECEREA DUNĂRII iar în mijloc, orizontal, 1877.^[1]

Pe reversul medaliei, în medalionul central, este reprezentată monograma regelui Carol I: două litere C majuscule afrontate surmontate de o coroană.^[1]

Panglica este diferită pentru militari și civili:^[1]

• pentru militari panglica este confecționată din moar roșu închis de 40 mm cu două benzi negre de 10 mm separate printr-o bandă de culoarea fondului cu lățimea de 8 mm;
• pentru civili panglica este confecționată din moar negru cu câte o dungă subțire, de 2 mm, de culoare roșie închisă pe fiecare din cele două margini; fondul negru dintre cele două benzi roșii are lățimea de 17 mm.

Pentru onorarea după moarte a celor decorați cu Crucea Trecerea Dunării, decretul de constituire prevedea, pentru gradele inferioare, depunerea decorației la biserica comunală a domiciliului sau locului de origine a decedatului cu indicarea numelui persoanei decorate (art. 16), sau, pentru ofițeri, la arsenal sau la muzeul militar (art. 18).^[1]

Carol al II-lea, prin Decretul Regal No. 3870 din 27 octombrie 1939,^[6] autoriza, după decesul persoanei decorate, portul distincției de către cel mai mare fiu dacă acesta era ofițer activ sau în rezervă. În acest caz o baretă orizontală cu inscripția TRADIȚIE pe un fond de frunze de stejar era fixată pe panglică.^[7]

Dreptul de a purta Crucea Trecerea Dunării cu bareta „Tradiție” era acordat de rege printr-un brevet emis pe numele descendentului, cu următorul conținut:^[8][9]

Ministerul Apărării Naționale

Brevet

Noi, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Apărării Naționale, adeverim că prin Înaltul Decret Nr. ........ din ........ Majestatea Sa Regele a binevoit a acorda dreptul ca Medalia „Crucea Trecerea Dunării” conferită prin Înaltul Decret Nr. 617 din 25 Martie 1878 ........ (gradul militar și numele celui decorat) ........ .

Să fie purtată cu bareta „Tradiție” de către ........ (gradul militar și numele) ........ ca descendent ........ (fiu al decedatului, gradul militar și numele celui decorat) ........ .

Ministrul Apărării Naționale

(gradul militar și semnătura)

Directorul Personalului

(gradul militar și semnătura)

Nr. ........

Anul ........, luna ........ ziua ........

București

Asociația „6 Dorobanți”, asociație istorico-militară care are ca scop comemorarea tradițiilor Regimentului 6 Dorobanți „Mihai Viteazul”, a creat o medalie comemorativă numită „Trecerea Dunării-Plevna” cu ocazia aniversării a 130 de ani de la luptele de la Plevna. Medalia reproduce Crucea Trecerea Dunării, diferențele fiind reprezentate de culorile panglicii (care, în acest caz, sunt albastru, culoarea distinctivă a dorobanților, și roșu, culoarea sângelui vărsat de ostașii români) și de prezența unei barete cu inscripția PLEVNA în partea superioră a panglicii. Această medalie comemorativă a fost acordată membrilor asociației cu ocazia manifestărilor ocazionate de Noaptea Muzeelor 2007 la Muzeul Național Cotroceni.^[10]

Ca element heraldic, Crucea „Trecerea Dunării” prezintă o importanță deosebită, pentru că cele opt fleuroane ale Coroanei de Oțel a Regilor României sunt unite la vârf printr-o cruce având forma acestei decorații.

Ca simbol grafic, mica coroană reprezentată pe reversul decorației „Trecerea Dunării” este prezentă de trei ori în Stema Regală a României - sub forma unei coroane de aur, având formă aplatizată, diferită față de Coroana de Oțel:

• încoronând partea superioară a mantiei de hermină (în Stema Regală varianta mare)
• pe capul acvilei cruciate (în contrast cu stema republicană utilizată astăzi, în care a fost așezată pe capul acvilei Coroana de Oțel)
• ca element de prindere al Ordinului „Carol I” - în partea de jos a Stemei, la variantele mare și medie

v • d • m Ordine și medalii românești instituite în perioada 1864 – 1947   Ordine și decorații instituite sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859–66) Ordinul „Spicului de Aur”  · Ordinul Unirii  · Medalia „Pro Virtute Militari”  · Medalia „Virtutea Militară”  · Medalia „Devotament și Curagiu”   Decorații din Războiul de Independență Crucea „Trecerea Dunării”  · Crucea „Elisabeta”  · Medalia Apărătorilor Independenței  · Medalia Comemorativă Rusă a Războiului din 1877-1878   Ordine și decorații instituite sub domnia lui Carol I (1866 – 1914) Ordinul Carol I  · Ordinul „Steaua României”  · Ordinul „Coroana României”  · Ordinul „Virtutea Militară”  · Medalia „Bene Merenti”  · Crucea „Serviciul Credincios”  · Medalia „Serviciul Credincios”  · Medalia „Bărbăție și Credință”  · Medalia „Răsplata serviciului militar”  · Semnul Onorific pentru XVIII și XXV de ani petrecuți în armată  · Crucea „Meritul Sanitar”  · Medalia „Răsplata Muncii pentru Învățământ”  · Medalia „Răsplata Muncii pentru biserică”  · Medalia „Meritul comercial și industrial”  · Medalia Comemorativă „40 de ani de Domnie”   Decorații din al Doilea Război Balcanic Medalia „Avântul Țării”   Decorații din Primul Război Mondial Ordinul „Mihai Viteazul”  · Ordinul „Crucea Regina Maria”  · Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918  · Medalia interaliată „Victoria”   Ordine și decorații instituite în perioada interbelică Ordinul „Ferdinand I”  · Medalia „Ferdinand I”  · Ordinul și Medalia „Meritul Cultural”  · Ordinul „Pentru Merit”  · Ordinul „Virtutea Aeronautică”  · Ordinul „Serviciul Credincios”  · Ordinul și Medalia „Meritul Agricol”  · Crucea de Onoare „Pentru Merit”  · Semnul Onorific „Vulturul României”  · Medalia Maritimă  · Semnul Onorific de XL ani serviți în armată  · Medalia comemorativă „Peleș”  · Medalia comemorativă „Amintirea Regelui Carol al II-lea”  · Medalia „Centenarul nașterii regelui Carol I”  · Ordinul și Medalia „Bene Merenti a Casei Domnitoare”  · Ordinul Militar „Sfântul Gheorghe”  · Crucea „Bene Merenti pentru Salvare”   Decorații din al Doilea Război Mondial Medalia „Cruciada împotriva Comunismului”  · Medalia „Pro Basarabia și Bucovina” Ordine și medalii românești instituite în perioada 1948-1989  · Ordine și medalii românești instituite după 1990‎