Dalnic, Odesa
Dalnic | |||
Дальник | |||
— Sat — | |||
| |||
Poziția geografică | |||
Poziția geografică | |||
Coordonate: 46°13′40.9″N 30°31′56.0″E / 46.228028°N 30.532222°E | |||
---|---|---|---|
Țară | Ucraina | ||
Regiune | Odesa | ||
Raion | Raionul Odesa | ||
Comunitate teritorială unită[*] | Comuna Dalnic | ||
Cod KOATUU | 5123781301 | ||
Atestare | |||
Suprafață | |||
- Total | 35,27 km² | ||
Populație | |||
- Total | 1.241 locuitori | ||
- Densitate | 35 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 67842 | ||
Prefix telefonic | 4851 | ||
Prezență online | |||
GeoNames | |||
Modifică date / text |
Dalnic (în ucraineană Дальник, transliterat: Dalnîk) este localitatea de reședință a comunei Dalnic din raionul Odesa, regiunea Odesa, Ucraina. Potrivit recensământului din 2001, are o populație de 1241 locuitori.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Masacrul evreilor din Odesa
[modificare | modificare sursă]În data de 24 octombrie 1941, aproximativ 22.000 de evrei din Odesa au fost omorâți la Dalnic din ordinul lui Ion Antonescu drept represalii la aruncarea în aer a comandamentului trupelor române din Odesa. Comandamentul Armatei Române, stabilit în fosta clădire a NKVD-ului care fusese minată de sovietici înainte de căderea orașului Odesa, a sărit în aer in seara zilei de 22 octombrie. Evreii au fost conduși de la Odesa la Dalnic în cursul zilei de 24 octombrie de locotenent-colonelul Nicolae Deleanu și locotenent-colonelul de jandarmi Mihail Niculescu (poreclit „Coca-călăul”). Primii 50 de evrei ar fi fost împușcați personal de locotenent-colonelul Nicolae Deleanu.[1] Oamenii au fost înghesuiți în patru magazii, dintre care una era minată în prealabil. Magazia minată a fost aruncată în aer la ora 17.45 (oră la care fusese aruncat în aer și comandamentul Armatei Române două zile mai devreme), iar celorlalte trei magazii li s-a dat foc. Soldaților români li s-a dat ordin să ia poziție în jurul magaziilor, la 50 de metri de acestea, și să deschidă focul asupra tuturor celor ce ar fi încercat să scape.[2]
Relatarea unui martor ocular al măcelului:[3]
Alți aproximativ 45.000 de evrei din Odesa au fost trimiși în lagărul de concentrare Bogdanovca unde au fost uciși.[4]
Demografie
[modificare | modificare sursă]Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Dalnîk era vorbitoare de ucraineană (83,72%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (12,73%) și armeană (1,05%).[5]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Ioana Pelehatăi. „România a făcut „un arhipelag al crimei" la Odessa”. Accesat în 21 Aprilie 2021. Verificați datele pentru:
|access-date=
(ajutor) - ^ „Ottmar Trașcă - Ocuparea orașului Odessa de către Armata Română și măsurile adoptate față de populația evreiască, octombrie 1941 – martie 1942”. „Anuarul Institutului de Istorie «G. Barițiu» din Cluj-Napoca”, tom. XLVII, 2008, pp. 393.
- ^ Jean Ancel (ed.), Documents concerning the Fate of Romanian Jewry During the Holocaust, vol. VI, documentul nr. 26, p. 281-282.
- ^ „Bogdanovka” (PDF). Yad Vashem.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Odesa pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în .
|