David Rayfiel

David Rayfiel
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
New York City, New York, SUA Modificați la Wikidata
Decedat (87 de ani)[1][5][2][6] Modificați la Wikidata
New York City, New York, SUA Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMaureen Stapleton[*] () Modificați la Wikidata
CopiiEliza Roberts[*][[Eliza Roberts (actriță americană)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațiescenarist
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[7][8] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materYale School of Drama[*]
Brooklyn College[*][[Brooklyn College (senior college of the City University of New York, located in Brooklyn)|​]]

David Rayfiel (n. , New York City, New York, SUA – d. , New York City, New York, SUA)[9] a fost un scenarist american, colaborator frecvent al regizorului Sydney Pollack.

Rayfiel s-a născut în Brooklyn, New York[10] și a studiat la Brooklyn College. Tatăl său a fost congresmanul Leo F. Rayfiel⁠(d) (1888-1978).

În 1950 s-a căsătorit cu scenarista de televiziune Lila Garrett⁠(d). Rayfiel și Garrett au avut o fiică, Eliza, înainte de a divorța în 1953. El s-a căsătorit apoi cu actrița Maureen Stapleton⁠(d) în 1963, de care a divorțat în 1966.[11] S-a căsătorit pentru a treia oară cu Lynne Schwarzenbek în 1987.[10]

În anul 1958 a construit o casă în orașul Day, New York⁠(d), care a ajuns să fie cunoscută sub numele de Casa David Rayfiel și a fost înscrisă în Registrul Național al Locurilor Istorice în 2009.[12]

Rayfiel a murit de insuficiență cardiacă pe 22 iunie 2011, în Manhattan, New York. I-au supraviețuit văduva sa, Lynne, și fiica sa, Eliza, care era soția actorului Eric Roberts. Rayfiel a avut și doi nepoți, Keaton și Morgan, din prima căsătorie a fiicei sale, Eliza, cu regizorul și producătorul de televiziune James Simons.[9] I-au supraviețuit, de asemenea, și copiii vitregi Daniel Allentuck și Katharine Allentuck.[9]

În 1976 a primit, împreună cu Lorenzo Semple, Jr.⁠(d), un premiu Edgar Allan Poe pentru cel mai bun scenariu de film pentru contribuția sa la filmul Three Days of the Condor⁠(d).[13] A fost nominalizat, de asemenea, împreună cu Bertrand Tavernier, la premiul César pentru cel mai bun scenariu original sau adaptat în 1981 pentru filmul Death Watch⁠(d).[13]

Filmografie (scenarist)

[modificare | modificare sursă]
  • The Slender Thread (nemenționat) (1965)
  • This Property is Condemned (1966)
  • Castle Keep (1969)
  • Valdez Is Coming (1971)
  • Lipstick (1976)
  • Three Days of the Condor (1975)
  • Death Watch (La mort en direct, 1980)
  • Absence of Malice (nemenționat) (1981)
  • Round Midnight (1986)
  • The Morning After (nemenționat) (1986)
  • Havana (1990)
  • Firma (The Firm, 1993)
  • Intersection (1994)
  • Sabrina (1995)
  • Random Hearts (nemenționat) (1999)
  • The Interpreter (nemenționat) (2005)
  1. ^ a b „David Rayfiel”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b David Rayfiel, Find a Grave, accesat în  
  3. ^ David Rayfiel, GeneaStar 
  4. ^ David Rayfiel, SNAC, accesat în  
  5. ^ a b David Rayfiel, Internet Broadway Database, accesat în  
  6. ^ http://www.nytimes.com/2011/06/23/movies/david-rayfiel-screenwriter-with-sydney-pollack-dies-at-87.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ IdRef, accesat în  
  8. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  9. ^ a b c William Grimes (). „David Rayfiel, Screenwriter With Sydney Pollack, Dies at 87”. The New York Times. Accesat în . 
  10. ^ a b „David Rayfiel - Biography”, IMDb, accesat în  
  11. ^ Daniel McEneny (iunie 2009). „National Register of Historic Places Registration: David Rayfiel House”. New York State Office of Parks, Recreation and Historic Preservation⁠(d). Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „National Register of Historic Places”. National Park Service. . 
  13. ^ a b „David Rayfiel - Awards”, IMDb, accesat în  

Legături externe

[modificare | modificare sursă]