Districtele federale ale Rusiei

Districtele federale ale Rusiei nu trebuie să fie confundate cu subiecții federali ai Rusiei.

Rusia este împărțită în 9 districte federale (în limba rusă: федера́льные округа́, sing. федера́льный о́круг) (patru în Europa, trei în Asia).

Districtele federale nu sunt unități constituente ale Federației Ruse, ci sunt folosite pentru ușurarea muncii administrative a guvernului. Unitățile constituente ale Federației Ruse sunt numite subiecte federale.

Fiecare district include mai multe subiecte federale. Fiecare district federal este condus de un împuternicit prezidențial - reprezentantul plenipotențiar – care are ca sarcină oficială supravegherea agențiilor federale din regiuni.

Crearea districtelor federale

Districtele federale au fost create în mai 2005 de președintele Vladimir Putin ca parte a unui program mai vast pentru reafirmare a autorității federale. Acest program includea modificarea modalității de alegere a Sovietului Federației, ai cărui membri sunt acum aleși indirect. Președintele Federației a căpătat dreptul să dizolve parlamentele și să demită guvernele subiectelor în cazul în care acestea nu se supun legilor federale.

Rolul și funcționarea districtelor federale

Reprezentantul plenipotențiar și personalul din subordine constată dacă subiectele au încălcat normele și legile federale și în ce măsură. De asemenea, ei supervizează procesul de corectare a încălcărilor regulilor și normelor, alându-se mai aproape de evenimente decât autoritățile de la Moscova. Crearea districtelor federale a ajutat la împiedicarea aplicării unor legi locale care contravin legilor federale, sau care încalcă drepturile cetățenilor, dar și la lupta împotriva autoritarismului guvernatorilor sau președinților subiectelor federale, a manipulării poliție sau justiției locale sau împotriva măsluirii alegerilor la nivelul subiectelor federale.

Agențiile federale, în mod deosebit din sistemul judiciar, au fost acaparate de conducerile subiectelor în timpul lui Boris Elțin. Acest proces a fost oprit odată cu numirea Reprezentanților plenipotențiali, care se asigură că buna funcționare a sus-numitelor agenții nu mai este amenințată de elitele locale și de interesele lor.

Reprezentanții plenipotențiali urmăresc punerea în aplicație a unui sistem de rotație a angajaților federali prin toate regiunile pentru a-i împiedica să devină dependenți de liderii locali.

Districtele federale coincid în totalitate din punct de vedere teritorial cu regiunile militare ale Ministerului de Interne și parțial cu regiunile militare ale Ministerului Apărării. Această împărțire permite Reprezentanților plenipotențiali să aibă acces direct la structurile de comandă a armatei și a aparatului de securitate internă. Această organizare a fost un mesaj foarte clar adresat subiectelor federale, obligate să coopereze cu centrul. Mai mult, cei mai mulți reprezentanți plenipotențiali sunt aleși dintre foștii ofițeri de armată sau ai trupelor de securitate internă.

Lista districtelor federale

	Data fondării	Suprafață (km²)	Populație (2010 Russian Census)	Subiecte federale	Centru administrativ	Reprezentant plenipotențiar	Continent
Districtul Federal Central	18 mai 2000	652.800	38.438.600	18	Moscova	Aleksandr Beglov	Europa
Districtul Federal Sudic	18 mai 2000	418.500	13.856.700	6	Rostov-pe-Don	Vladimir Ustinov	Europa
Districtul Federal Nord-Vestic	18 mai 2000	1.677.900	13.580.800	11	Sankt Petersburg	Vladimir Bulavin	Europa
Districtul Federal Orientul Îndepărtat	18 mai 2000	6.215.900	6.291.900	9	Habarovsk	Iuri Trutnev	Asia
Districtul Federal Siberian	18 mai 2000	5.114.800	19.254.300	12	Novosibirsk	Nikolai Rogojkin	Asia
Districtul Federal Ural	18 mai 2000	1.788.900	12.082.700	6	Ekaterinburg	Igor Holmanskih	Europa și Asia
Districtul Federal Volga	18 mai 2000	1.038.000	29.900.400	14	Nijni Novgorod	Mihail Babici	Europa
Districtul Federal Nord-Caucazian	19 ianuarie 2010	170.700	9.496.800	7	Piatigorsk	Serghei Melikov	Europa
Districtul Federal Crimeea^[1]^[2]	21 martie 2014	26.100	2.352.385^[a]	2	Simferopol	Oleg Belavențev	Europa

a. ^{^} Populația conforma datelor recensământului ucrainean din anul 2001. Crimeea a fost anexată de Rusia în 2014.

Lista districtelor federale și a subiectelor federale cuprinse între granițele lor

Districtul Federal Central

Districtul Federal Sudic

Districtul Federal Nord-Vestic

Северо-Западный федеральный округ
Centru administrativ: St. Petersburg
Include:
- Arhanghelsk
  - Districtul Autonom Neneț
- Kaliningrad
- Leningrad
- Republica Karelia
- Republica Komi
- Murmansk
- Novgorod
- Pskov
- St. Petersburg (oraș federal)
- Vologda

Districtul Federal Orientul Îndepărtat

rusă Дальневосточный федеральный округ

Centru administrativ: Habarovsk
Include:

Districtul Federal Siberian

Districtul Federal Ural

Уральский федеральный округ
Centrul adinistrativ: Ekaterinburg
Include:

Districtul Federal Volga

rusă Приволжский федеральный округ

Centrul adinistrativ: Nijni Novgorod
Include:

Districtul Federal Nord-Caucazian

rusă Северо-Кавказский федеральный округ

Centrul adinistrativ: Piatigorsk
Include:

Districtul Federal Crimeea

Această entitate este disputată între Rusia și Ucraina. Rusia o revendică ca parte a sa după ce a anexat-o la începutul anului 2014; Ucraina și comunitatea internațională o consideră în continuare parte a Ucrainei. rusă Крымский федеральный округ

Centrul adinistrativ: Simferopol
Include:
- Republica Crimeea
- Sevastopol (oraș federal)

Referințe

^ „Putin signs set of laws on reunification of Crimea, Sevastopol with Russia”. Arhivat din original la 22 martie 2014. Accesat în 13 decembrie 2014.
^ Recognized as a part of Ukraine by most of the international community

Legături externe

Wilson Center article on Russia's federal districts

[1] „Putin signs set of laws on reunification of Crimea, Sevastopol with Russia”. Arhivat din original la 22 martie 2014. Accesat în 13 decembrie 2014.

[2] Recognized as a part of Ukraine by most of the international community

[1]

[2]

[a]