Dobrici

Pentru alte sensuri, vedeți Dobrici (dezambiguizare).
Dobrici
Добрич
—  Oraș  —
Muzeul Iordan Yovkov
Muzeul Iordan Yovkov
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Dobrici se află în Bulgaria
Dobrici
Dobrici
Dobrici (Bulgaria)
Poziția geografică
Coordonate: 43°34′N 27°50′E ({{PAGENAME}}) / 43.567°N 27.833°E

ȚarăBulgaria Bulgaria
RegiuneDobrici
ObștinăDobrici

EKATTE72624
Numit dupăDobrotici al Dobrogei

Guvernare
 - PrimarYordan Toshkov Yordanov[*][[Yordan Toshkov Yordanov (politician bulgar)|​]][1][2] ()

Suprafață
 - Total109,018 km²
Altitudine225 m.d.m.

Populație
 - Total103.004 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal9300
Prefix telefonic058

Localități înfrățite
 - KavadarciMacedonia de Nord
 - SchaffhausenElveția
 - ZalaegerszegUngaria
 - FerraraItalia
 - ConstanțaRomânia
 - IsmailUcraina
 - Golmud[*][[Golmud (county-level city in Haixi Prefecture, Qinghai Province, China)|​]]Republica Populară Chineză
 - KropîvnîțkîiUcraina
 - Nijni NovgorodRusia

Prezență online
www.dobrich.org
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Dobrici (în bulgară Добрич/Dobrici, în perioada otomană în turcă: Hacıoğlu Pazarcık, în perioada 1913–1940 în română Bazargic; în perioada comunistă: Tolbuhin) este un oraș aflat în Dobrogea de Sud, nord-estul Bulgariei, centrul administrativ al regiunii Dobrici. După populație, este pe locul al optulea în țară, cu 114.990 locuitori. Se află la doar 30 km depărtare de coasta Mării Negre. Orașul s-a numit oficial Dobrici până în 1913, între 1916 și 1918, între 1940 și 1945, precum și după 1992, și Tolbuhin între 1945 și 1991. S-a numit oficial Bazargic între 1913 și 1916, precum și între 1918 și 1940, când era reședința județului Caliacra, România.

Istoria apartenenței statale Modificați la Wikidata
Bulgaria 1990–
Republica Populară Bulgaria 1946–1990
Regatul Bulgariei 1940–1946
România 1919–1940
Bulgaria 1918–1919
România 1913–1918
Regatul Bulgariei 1908–1913
Principatul Bulgariei 1878–1908
Imperiul Otoman –1878

Primele urme de locuire ale actualului teritoriu al orașului datează din secolele al IV-lea - al III-lea î. Hr. și aparțin Tracilor. Alte ruine, romano-bizantine, datează din secolele al II-lea - al VII-lea d. Hr. În secolele al VII-lea - al XI-lea d. Hr. se stabilesc aici Bulgarii, urmele așezării incluzând și o necropolă. Invaziile pecenege din secolul al XI-lea au pustiit aproape toată Dobrogea, multe orașe rămânând abandonate.

Orașul a fost reînființat în secolul al XVI-lea de către Hacıoğlu Pazarcık (generalul principelui Musa Celebi, fiul sultanului Baiazid Fulgerul), cel care i-a dat și numele (păstrat până în 1882).[3] La jumătatea secolului următor, Bazargicul număra 1.000 de case, aproape 100 de ateliere meșteșugărești, 3 hanuri, 3 băi turcești, 12 moschei, și 12 școli. Până către secolul al XIX-lea, orașul a prosperat încontinuu, fiind renumit în această perioadă pentru țesături, croitorii, produsele meșteșugărești din cupru și piele, precum și pentru produse agricole ca grâu, in, lână și brânză. Episodic era parcurs de turmele de oi ale mocanilor ardeleni care coborau toamna către "valea fără iarnă", la nord de Varna, anume valea râului Batova, și reveneau primăvara[4].

La începutul secolului XIX, populația orașului număra 12.000 locuitori, în mare parte refugiați din Dobrogea în urma războaielor ruso-turcești. Începe a se cristaliza pătura culturală a orașului. Prima biserică ortodoxă din Bazargic datează din 1843. În 1865 orașul număra 5 biserici ortodoxe (4 bulgare, una grecească).

După independența Bulgariei în 1878, orașul își schimbă numele în Dobrici (1882), după Dobrotici, conducătorul Dobrogei din sec. XIV.

Între 1913 și 1940 a făcut parte din România, fiind reședința județului Caliacra. Prin tratatul de la Craiova, Cadrilaterul redevine bulgar, și armata bulgară intră în oraș la data de 25 septembrie 1940: ziua este de atunci sărbătoarea localității.

În timpul conducerii comuniste, orașul a purtat numele de Tolbuhin, după comandantul rus Fiodor Tolbuhin care a cucerit orașul în ziua de 5 septembrie 1944. Din 19 septembrie 1990 s-a revenit prin decret prezidențial la vechea denumire bulgărească (Dobrici/Добрич).

Lângă localitate a mai existat o așezare (azi parte a orașului) numită Suiuciuc în timpul administrației românești și Riltsi în bulgară.



Componența etnică a orașului Dobrici

     Romi (2,72%)

     Turci (7,46%)

     Bulgari (80,91%)

     Nicio identificare (8,31%)

     Altele (0,58%)

La recensământul din 2011, populația orașului Dobrici era de 91.030 locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (80,91%) erau bulgari, existând și minorități de turci (7,46%) și romi (2,72%).[5][6] Pentru 8,31% din locuitori nu este cunoscută apartenența etnică.

Recensământul românesc din 1930

[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a orașului Bazargic (1930)

     Români (15,63%)

     Bulgari (40,88%)

     Turci (25,85%)

     Armeni (2,56%)

     Evrei (1,24%)

     Tătari (3,56%)

     Greci (1,52%)

     Romi (6,61%)

     Altă etnie (2,15%)



Componența confesională a orașului Bazargic (1930)

     Ortodocși (59,6%)

     Musulmani (35,43%)

     Mozaici (1,35%)

     Armeano-gregorieni (2,14%)

     Altă religie (1,48%)

Conform recensământului efectuat în 1930[7], populația orașului Bazargic se ridica la 30.106 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau bulgari (40,88%), cu o minoritate de români (15,63%), una de turci (25,85%), una de armeni (2,56%), una de evrei (1,24%), una de tătari (3,56%), una de greci (1,52%) și una de romi (6,61%). Alte persoane s-au declarat: maghiari (232 de persoane), germani (83 de persoane), ruși (168 de persoane), găgăuzi (10 persoane), sârbi/croați/sloveni (24 de persoane), ucraineni (5 persoane), cehi/slovaci (23 de persoane), albanezi (20 de persoane), polonezi (12 persoane), altă etnie (32 de persoane), iar 27 de persoane nu au declarat etnia. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (59,6%), dar existau și musulmani (35,43%), armeano-gregorieni (2,14%) și mozaici (1,35%). Alte persoane au declarat: evanghelici/luterani (50 de persoane), greco-catolici (23 de persoane), romano-catolici (120 de persoane), ortodocși pe stil vechi (lipoveni) (3 persoane), adventiști (26 de persoane), reformați (136 de persoane), unitarieni (19 persoane), altă religie (2 persoane), fără religie (5 persoane), iar 58 de persoane nu au declarat religia.

Personalități

[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățit

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ https://dariknews.bg/regioni/dobrich/jordan-jordanov-e-noviqt-kmet-na-dobrich-sochi-paralelno-prebroqvane-1524941  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ http://www.dobrich.org/bg/info_pages/1789-%d0%ba%d0%bc%d0%b5%d1%82%d1%81%d0%ba%d0%b8-%d0%b5%d0%ba%d0%b8%d0%bf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Bazargic, tărâmul românesc locuit de mocanii din Ardeal și dezvoltat de turci. De unde vine denumirea localității care în prezent se găsește în Bulgaria, 14 februarie 2016, Mariana Iancu, Adevărul, accesat la 19 septembrie 2016
  4. ^ E. Petrović, citat în D. Macrea, Probleme de lingvistică romînă, București 1961, pp. 58-59
  5. ^ „Distribuția etnică a populației localităților Bulgariei”. Institutul Național de Statistică al Bulgariei. Accesat în . 
  6. ^ „Distribuția pe vârste a populației localităților Bulgariei”. Institutul Național de Statistică al Bulgariei. Accesat în . 
  7. ^ Populația statornică în 1930, p. 106, Institutul Central de Statistică

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Dobrici