Dragonul (constelație)
Dragonul | |
Harta constelației Dragonul (click pentru mărire) | |
Denumire | |
---|---|
Nume latin | Draco |
Genitiv | Draconis |
Abreviere | Dra |
Observație | |
(Epoca J2000.0) | |
Ascensie dreaptă | Între 9h 22m 28s și 20h 54m 49s |
Declinație | Între +47° 32′ 51″ și +86° 27′ 56″ |
Suprafață | 1083 grd² (Locul 8) |
Vizibilitate | Între 90° N și 15° S |
Trecere la meridian | 20 iulie, 21h00 |
Stele | |
Strălucitoare (m≤3,0) | 3 (γ, η, β) |
Vizibile cu ochiul liber | 217 |
Bayer / Flamsteed | 76 |
Apropiate (d≤16 al) | 2 |
Cea mai strălucitoare | γ Dra (Eltanin) (2,23m) |
Cea mai apropiată | Struve 2398 (11,5 al) |
Obiecte | |
Obiecte Messier | 1 (M 102) |
Ploi de meteori | Draconidele |
Constelații învecinate | Boarul Hercule Lira Lebăda Cefeu Ursa Mică Girafa Ursa Mare |
Modifică text |
Dragonul (latină Draco) este o constelație de pe cerul nordului îndepărtat. Pentru mulți observatori din emisfera nordică este circumpolară. Este una dintre cele 48 de constelații enumerate de astronomul Ptolemeu în secolul al II-lea și rămâne una dintre cele 88 de constelații moderne de astăzi. Polul nord al eclipticii este în constelația Dragonul.
În pofida lungimii sale, constelația nu conține stele cu adevărat strălucitoare.
Istorie
[modificare | modificare sursă]În mitologia greacă, constelația ar proveni fie de la dragonul care a atacat Atena în războiul dintre zeii din Olimp și Titani, fie de la dragonul ucis de Cadmos aproape de locul în care acesta a fondat Teba, fie de cel care păzea Lâna de Aur sau chiar de la dragonul Ladon care păzea merele de aur din grădina Hesperidelor și care a fost ucis de Heracle.
Referințe și note
[modificare | modificare sursă]
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de: |
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Lista stelelor din Dragonul
- Romanul științifico-fantastic Starplex își are acțiunea care se desfășoară în constelația Dragonul.
|