Dumitru Capoianu

Bustul lui Dumitru Capoianu, expus la Ateneul Român (sculptor Elena Surdu Stănescu)

Date personale

Născut

19 octombrie 1929
București, România

Decedat

14 iunie 2012, (83 de ani)
?

Cetățenie

România^[1]

Ocupație

compozitor

Limbi vorbite

limba română

Activitate

Educație

Conservatorul din București

Alma mater

Universitatea Națională de Muzică București

Partid politic

Partidul Comunist Român

Premii

Palme d'Or (1957)
Premiul de Stat (1962)

Prezență online

Internet Movie Database

Dumitru Capoianu (n. 19 octombrie 1929, București - d. 14 iunie 2012) a fost un compozitor român.^[2] Dumitru Capoianu a fost membru supleant în Comiteul Central al PCR în perioada 1974 - 1979.^[3]

Date biografice

Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul București (1941-1947, 1947-1953), cu Victor Gheorghiu (teorie-solfegiu), Mihail Jora (armonie), Marțian Negrea (contrapunct), Mihai Andricu (compoziție), George Enacovici (vioară) etc.

A fost violonist în orchestra Teatrului Național din București (1945-1947) și în orchestra Ansamblului C.G.M. (Confederației Generale a Muncii) din București (1947-1949).

A devenit realizator muzical la Studiourile Romfilm (1950-1951) și Alexandru Sahia (1951-1952) din București

A continuat ca maestru de sunet și regizor muzical la Radiodifuziunea Română (1952-1954)

A fost director la Filarmonica „George Enescu” din București (1969-1973).

A dirijat diverse orchestre din București și din țară (mai ales cu lucrări proprii).

A publicat articole în Muzica, Contemporanul, România Literară, Cinema, Actualitatea muzicală etc.

A întreprins călătorii de studii și documentare în Bulgaria, Austria, URSS, Franța, SUA, Germania, Belgia, Luxemburg, Cehoslovacia, Anglia, Ungaria, Polonia, Iugoslavia etc.

A susținut conferințe, prelegeri, concerte-lecții, emisiuni de radio și televiziune.

În 1991 a colaborat cu regizorul Mihai Timofti la montarea operetei pentru copii "Povestea soldățelului de Plumb" (compozitor: Dumitru Capoianu ; versuri: Vasile Chiriță) la Teatrul Liric (în prezent Teatrul Național de Operă și Balet "Oleg Danovski") din Constanța.

Dumitru Capoianu a realizat muzica filmelor lui Ion Popescu-Gopo cu Omulețul, folsind doar trei note: do, si și si bemol! Dumitru Capoianu mărturisea: "... la trei note date așa, la un amuzament, să faci muzica unui film de 10 minute era greu, dar să continui cu aceleași trei note la încă 10-11 filme era groaznic!" ^[4]

Premii și distincții

Premiul II la Festivalul mondial al tineretului de la Moscova (1957),
Palme d'Or la Festivalul de film de la Cannes (1957), pentru "Omuletul" lui Gopo, muzica D. Capoianu
Premiul de Stat (1962)^[5]
Premiile Uniunii Compozitorilor (1970, 1974, 1977, 1980, 1981, 1983)
Premiul Academiei Române (1977).

Decorații

Medalia Muncii (13 octombrie 1953) pentru contribuția sa la „munca de pregătire și desfășurare a celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie^⁠(d)”^[6]
Ordinul Meritul Cultural, clasa a V-a (1968)
Ordinul „Meritul Cultural” clasa a V-a (25 decembrie 1967) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii”^[7]
Ordinul „Meritul Cultural” clasa a III-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”^[8]
Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”^[9]

Opere (selecție)

Muzică de teatru

Drumul oțelului, scenă de balet, 1965;
Curtea domnească, 1969;
Pistruiatul, musical în 2 acte, 1987
Cenușăreasa, dramatizare de Ion Lucian și Virgil Puicea, 2007 ^[10].

Muzică vocal-simfonică

Cinci cântece din Ardeal, pentru cor de femei, oboi solo și orchestră de coarde, 1961;
Valses ignobles et pas sentimentales, suită pentru mezzosoprană și orchestră de coarde, 1986

Muzică simfonică

Suita nr. 2, 1955;
Divertimento pentru orchestră de coarde și 2 clarinete, 1956;
Concert pentru vioară și orchestră, 1957;
Variațiuni cinematografice, 1966;
Pasărea Phöenix, suită din muzica filmului cu același titlu, 1975;
Chemări'77, poem simfonic, 1977;
Duelul, fantazie jazz, 1977;
Mic concert pentru 2 piane, 6 viori și orchestră, 1984;
Fațete, suită jazz, 1985;
Habanera pentru vioară și orchestră, 1987;
Concert pentru chitară și orchestră, 1989^[11];
Pasărea Phoenix, poem simfonic, 1993;
Concert pentru violoncel și orchestră, 2001;

Muzică de film

Scurtă istorie (1957);^[12]
Galathea (1957);
O poveste ca-n basme (1959);
Homo sapiens (1960);
Jad, cuarț, agată (1961)
S-a furat o bombă (1962)^[13]
Partea ta de vină... (1963)
Pași spre lună (1964)
De-aș fi... Harap Alb (1965)^[14];
Vremea zăpezilor (1966)
Cine va deschide ușa? (1967)^[15];
De trei ori București (1968) - segmentul „Întoarcerea”
Doi bărbați pentru o moarte (1970)
Facerea lumii (1971)
Aventurile lui Babușcă (1973)
Comedie fantastică (1975)
Alarmă în Deltă (1976)

Muzică de cameră

Sonata pentru violă și pian, 1955
Trio pentru vioară, violă și violoncel, 1968
Cinci moduri de întrebuințare pentru un arcuș, pentru vioară, oboi și pian, 1981

Muzică corală

Rugăciune, pentru cor mixt, 1979;
E veșnică pe lume doar schimbarea, pentru cor mixt, 1983

Muzică vocală

Două lieduri pe versuri de George Topîrceanu, pentru soprană și pian, 1956

Operetă

Povestea soldățelului de plumb - operetă pentru copii pe versuri de Vasile Chiriță

Note

^ Autoritatea BnF, accesat în 27 martie 2017
^ „copie arhivă”. Arhivat din original la 3 martie 2016. Accesat în 3 decembrie 2010.
^ Wayback Machine (PDF), www.cnsas.ro
^ „Omulețul lui Gopo”. Arhivat din original la 4 februarie 2017. Accesat în 20 septembrie 2008.
^ HCM nr. 281/1963 privind acordarea Premiului de Stat al Republicii Populare Romane pe anul 1962 Arhivat în 15 septembrie 2018, la Wayback Machine., lege5.ro, accesat 2016-12-31
^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 425 din 13 octombrie 1953 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii”, unor tovarăși care s’au evidențiat în munca de pregătire și desfășurare a celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul II, nr. 42, 21 octombrie 1953, p. 454.
^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1132 din 25 decembrie 1967 privind conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul IV, nr. 2, Partea I, sâmbătă 6 ianuarie 1968, p. 24.
^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 19.
^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 2, anexa 2, e) 5.
^ Ion Creangă deschide stagiunea cu un spectacol de Ion Lucian^{[nefuncțională]}
^ „Constantin ANDREI”. Arhivat din original la 3 august 2009. Accesat în 20 septembrie 2008.
^ Dicţionar de mari muzicieni. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006. p. 87.
^ S-a furat o bombă
^ De-aș fi Harap Alb
^ Cine va deschide ușa?^{[nefuncțională]}

Bibliografie

Guido Gatti - Alberto Basso. La Musica. Dizionario I (A-K). Torino: Unione Tipografico-Editrice, 1968;
Hugo Riemann. Musiklexicon. Ergänzungsband. Personenteil. Mainz: Dahlhaus, 1972;
Paul Frank - W. Altmann. Kurzgefasstes Tonkünstler-Lexicon (A-K). Wilhelmshawen: Heinrichshofen Verlag, 1974;
Nicolas Slonimsky Baker's Biographical Dictionary of Music. 6th ed. Rev. London: Collier Macmillan, 1978;
Iosif Sava - Luminița Vartolomei. Dicționar de muzică. București: Edit. Științifică și Enciclopedică, 1979;
The New Grove's Dictionary of Music and Musicians. Ed. Stanley Sadie. London: Macmillan, 1980;
Viorel Cosma. Muzicieni din România. Lexicon. Vol. 1. București: Edit. Muzicală, 1989.
MGG, Die Musik in Geschichte und Gegenwart, Allgemeine Enzyklopädie der Musik, Supplement, Editura Bärenreiter, Kassel, Basel, Londra, New York, Praga, ISBN 978-3-7618-1139-9; Editura Metzler, Stuttgart, Weimar, ISBN 978-3-476-41033-7; 2008
Dumitru Capoianu^{[nefuncțională]}

Legături externe

Luni la ora 5: Medalion Dumitru Capoianu, 14 decembrie 2009, Amos News
Dumitru Capoianu in memoriam Arhivat în 13 octombrie 2012, la Wayback Machine. 15 iunie 2012, Radio Iași
Dumitru Capoianu CIMRO, 17 nov. 2012

Vezi și

Lista membrilor Comitetului Central al Partidului Comunist Român

Portal Biografii
Portal Comunism

[b54810eaf0406a649ca1ef91b55ec2d8-1] Autoritatea BnF, accesat în 27 martie 2017

[2] „copie arhivă”. Arhivat din original la 3 martie 2016. Accesat în 3 decembrie 2010.

[3] Wayback Machine (PDF), www.cnsas.ro

[4] „Omulețul lui Gopo”. Arhivat din original la 4 februarie 2017. Accesat în 20 septembrie 2008.

[hcm281-5] HCM nr. 281/1963 privind acordarea Premiului de Stat al Republicii Populare Romane pe anul 1962 Arhivat în 15 septembrie 2018, la Wayback Machine., lege5.ro, accesat 2016-12-31

[6] Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 425 din 13 octombrie 1953 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii”, unor tovarăși care s’au evidențiat în munca de pregătire și desfășurare a celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul II, nr. 42, 21 octombrie 1953, p. 454.

[7] Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1132 din 25 decembrie 1967 privind conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul IV, nr. 2, Partea I, sâmbătă 6 ianuarie 1968, p. 24.

[8] Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 19.

[9] Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 2, anexa 2, e) 5.

[10] Ion Creangă deschide stagiunea cu un spectacol de Ion Lucian^{[nefuncțională]}

[11] „Constantin ANDREI”. Arhivat din original la 3 august 2009. Accesat în 20 septembrie 2008.

[12] Dicţionar de mari muzicieni. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006. p. 87.

[13] S-a furat o bombă

[14] De-aș fi Harap Alb

[15] Cine va deschide ușa?^{[nefuncțională]}

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]