Eugen Dimitriu

Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită.
Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.
Acest articol a fost etichetat în decembrie 2023
Eugen Dimitriu
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Județul Cetatea-Albă, România Modificați la Wikidata
Decedat (96 de ani) Modificați la Wikidata
Suceava, România[2] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
jurnalist
publicist
regional writer[*][[regional writer (writer whose work is focused on the details of a particular geographic region or local culture)|​]]
traducător Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBucovina[3] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[4] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Eugen Dimitriu (n. , Județul Cetatea-Albă, România – d. , Suceava, România) a fost un publicist, scriitor, traducător, muzeograf și cercetător român, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Societății Scriitorilor Bucovineni.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Studii

[modificare | modificare sursă]

Eugen Dimitriu a urmat școala primară în Telenești, județul Orhei, apoi Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni, pe care l-a absolvit în 1943. Și-a continuat studiile la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pe care însă nu le-a finalizat deoarece a fost arestat în cel de-al patrulea an de facultate.[5]

Anii de detenție 1948-1954

A fost întemnițat politic la Fălticeni, Suceava, Văcărești, Jilava, Pitești, Târgu Ocna, Aiud. A fost considerat eroul care a oprit cea de-a treia încercare de a porni „reeducarea” la Sanatoriul penitenciar de la Târgu Ocna (1 mai 1951).[6]

Locuri de muncă

Muncitor vopsitor la „I. C. Frimu” Fălticeni (1954-1958);

Traducător Stațiunea Pomicolă Fălticeni (1958-1965);

Traducător Stațiunea Agricolă Suceava (1965-1971);

Muzeograf Muzeul Fălticeni (1971-1972);

Pune bazele Galeriei Oamenilor de Seamă din Fălticeni; ghid la Galerie (1972-1975).[7][8]

Muzeograf Muzeul Județean Suceava (1976-1985) unde a organizat, după criterii științifice Fondurile Documentare Leca Morariu, Petru Comarnescu, Simion Florea Marian; a condus Casa Memorială „Simion Florea Marian” până în 1985.[9]

Activitatea literară

[modificare | modificare sursă]

Cărți publicate:

  • 1984-1985, Știința în Bucovina, în colaborare, vol. II-III, Suceava
  • 1987, Pagini bucovinene (1982-1986) - Ghid bibliografic, 1987, Suceava, Biblioteca Județeană
  • 1991, Simion Florea Marian și corespondenții săi (cu Petru Froicu), București, Editura Minerva
  • 2001, Lovineștii, Iași, Editura Spiru Haret
  • 2002, Orașul Muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni, Suceava, Editura "Bucovina istorică"
  • 2004, Cazabanii: O cronică de familie, București, Editura Regia Autonomă "Monitorul Oficial", București
  • 2006-2007, Scrisori către Leca Morariu, vol I-III, Suceava, Fundația Culturală „Leca Morariu” și Biblioteca „I.G. Sbiera”
  • 2007, Cazabanii de la Fălticeni, Suceava, Editura Lidana
  • 2007, Les Cazaban - Une chronique de famille, Edition Universal Dalsi, București
  • 2007, Sub cerul Basarabiei natale, Suceava
  • 2009, Un album al viselor frumoase, Suceava, Editura George Tofan
  • 2010, Lumini fălticenene (vol. I-II), Suceava, Editura Mușatinii
  • 2011, Lumini bucovinene (vol. I-II), Suceava, Editura Mușatinii
  • 2012, Virgil Tempeanu. Viața și opera (în colab. cu V. Gh. Popa) (vol. I-II), Iași, Editura Demiurg Plus
  • 2013, Corespondență fălticeneană (vol. I-II), Iași, Editura PIM
  • 2015, Dicționar al personalităților fălticenene, Iași, Ed. Tipo Moldova
  • 2015, Teologia în Bucovina (de la începuturi până la 1986) (vol. I-II), Iași, Ed. Tipo Moldova
  • 2016, La sfat cu amintirile..., Iași, Ed. Tipo Moldova
  • 2017, Eroi fălticeneni în primul război mondial, Suceava, Ed. Lidana
  • 2023, Vinovăția perpetuă, Pătrăuți, Ed. Heruvim

Recunoașteri publice

[modificare | modificare sursă]

Pentru activitatea sa, Eugen Dimitriu a primit tiltul de Cetățean de onoare al Municipiului Fălticeni în 2002.[10] În 2011 Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Iași i-a acordat Premiul de Excelență pentru întreaga activitate literară.[11]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ https://uniuneascriitorilorfilialaiasi.ro/dimitriu-eugen/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ https://www.cronicadefalticeni.ro/s-a-stins-din-viata-distinsul-publicist-eugen-dimitriu-cronicarul-falticeniului/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  4. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  5. ^ BZI.ro (). „In memoriam Eugen Dimitriu”. BZI.ro. Accesat în . 
  6. ^ Satco, Emil (). Enciclopedia Bucovinei. 1. Editura Princeps. pp. 327–328. ISBN 973-7730-05-4. 
  7. ^ „Ne-a părăsit Eugen Dimitriu, fondatorul Muzeului "Galeria Oamenilor de Seamă" din Fălticeni”. . Accesat în . 
  8. ^ „La implinirea a 100 de ani de la nastere scriitorul Eugen Dimitriu omagiat la Falticeni”. Monitorul de Suceava. Accesat în . 
  9. ^ Satco, Emil; Niculică, Alis (). Enciclopedia Bucovinei. 1. Suceava: Editura Karl A. Romstorfer. pp. 647–649. ISBN 978-606-8698-23-6. 
  10. ^ „In memoriam Eugen Dimitriu – USR Iasi” (în engleză). Accesat în . 
  11. ^ „Premiile Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din România pe 2011”. Cotidianul Crai nou. . Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Eugen_Dimitriu&oldid=16780700