Filea de Jos, Cluj

Filea de Jos
—  sat  —
Biserica de lemn din Filea de Jos
Biserica de lemn din Filea de Jos
Filea de Jos se află în România
Filea de Jos
Filea de Jos (România)
Localizarea satului în România
Coordonate: 46°37′13″N 23°30′30″E ({{PAGENAME}}) / 46.62028°N 23.50833°E

Țară România
Județ Cluj
ComunăCiurila

SIRUTA57243
Atestare1450

Altitudine565 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total170 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407231
Prefix telefonic+40 x64 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Filea de Jos pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 094)

Filea de Jos (în maghiară Alsófüle) este un sat în comuna Ciurila din județul Cluj, Transilvania, România.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 094), localitatea apare sub numele de „A. (Also) Fülle”.

Date geografice

[modificare | modificare sursă]

Se află în vecinătatea satelor Săcel, Agriș și Șutu.

Altitudinea medie: 565 m.

Suprafata pe care se întinde satul este de 3 kmp.

Este străbătul de râul Valea Filii, afluent al râului Valea Hășdății.

Satul este împrejmuit de terenuri deluroase, pe care se cultivă la bază grâu și porumb.

Datorită apropierii de munte, primăverile încep mai târziu și sunt reci, datorită zăpezii care se menține pe munte până prin mai-iunie.

Există o legendă, care susține că aceste meleaguri ar fi aparținut unei contese de origine franceză, căsătorită cu un german. Soțul acesteia a murit într-un duel și, nedorind să mai rămână, a dat pământurile localnicilor.

După 1848, iobăgia e desființată în Transilvania și sătenii nu mai erau nevoiți să lucreze pe terenul baronului 3 zile pe săptămână. Ei ajung să fie împroprietăriți: din cele 44 de familii existente în sat 40 sunt împroprietărite.

În această perioadă apare pe lângă biserică o școală primară, care era deservită de către un singur învățător, cu o singură clasă, unde predarea se făcea în maghiară.

În anul 1895 apare in sat pentru prima data notariatul, care redacta toate actele în maghiară și de acesta aparțineau sate precum: Șutu, Pruniș, Liteni și Filea de Sus.

După Marea Unire din 1918, dispar complet marile proprietăți de terenuri, ca urmare a unei noi împroprietăriri.

Datorită creșterii demografice, între anii 1900-1930 au fost defrișate toate pădurile pentru cultivarea cerealelor, iar restul pentru fânațe și pășunat.

În 1930 s-a construit școala cu 2 săli de clasă.

În 1938 s-a instalat la primăria din sat primul telefon care făcea legătura între sat și județ.

În 1939 apare primul aparat de radio la preotul din sat.

În 5 septembrie 1944, satul este invadat de trupele germane.

În anul 1952, se construiește o școală cu 3 săli de clasă, în satul Filea de Jos și o altă școală cu 2 săli de clasă în Filea de Sus, unde au funcționat clasele 1-4.

În anul 1958 s-au înființat clasele 5-7.

Datorită legii educației din acea perioadă, învătământul era gratuit și prin urmare datorită acestei facilități a fost posibil ca un număr însemnat de elevi din acest sat să urmeze mai apoi și cursuri superioare.

Recensământul[2] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1850 413 408 5
1880 524 491 12 8+13
1890 581 576 5 [75]
1900 574 564 10 0
1910 672 662 7 3
1920 653 653 0
1930 743 738 5
1941 798 798
1956 776 0
1966 724 721 2 1
1977 567 566 1
1992 301 301 0
2002 254 253 1 0

Lăcașuri de cult

[modificare | modificare sursă]

Obiective memoriale

[modificare | modificare sursă]
  • Monumentul din centrul localității.

Personalități

[modificare | modificare sursă]
  • Arsenie Papacioc, arhimandrit.
  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Filea de Jos

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate