Fred Hoyle

Fred Hoyle
Date personale
Născut	24 iunie 1915[12][13][14][15][16] Bingley⁠(d), Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei
Decedat	20 august 2001 (86 de ani)[12][13][14][15][16] Bournemouth, Anglia, Regatul Unit[1]
Cauza decesului	cauze naturale (accident vascular cerebral)
Copii	Geoffrey Hoyle[*][[Geoffrey Hoyle (scriitor britanic)|​]]
Cetățenie	Regatul Unit
Religie	ateism
Ocupație	scenarist astronom scriitor fizician cadru didactic universitar[*]​ matematician autor de non-ficțiune[*]​ scriitor de literatură științifico-fantastică[*]​ astrofizician[*]​ cercetător
Limbi vorbite	limba engleză[17][18]
Activitate
Alma mater	Emmanuel College[*][[Emmanuel College (college of the University of Cambridge)|​]][1] Bingley Grammar School[*][[Bingley Grammar School (school in Bradford, UK)|​]][1]
Organizație	Cardiff University[*][[Cardiff University (public research university in Cardiff, United Kingdom)|​]][2][3] Universitatea Cambridge[1][4] Victoria University of Manchester[*][[Victoria University of Manchester (British university (1851-2004))|​]][2][3] Admiralty[*][[Admiralty (British Government ministry responsible for the Royal Navy until 1964)|​]][1]
Premii	Membru al Societății Regale[*]​ (1957)[5] Royal Medal (1974)[1] Kalinga Prize[*][[Kalinga Prize (UNESCO science award)|​]] (1968)[1] Premiul Balzan[*]​ (1994)[6] Henry Norris Russell Lectureship[*][[Henry Norris Russell Lectureship (award)|​]] (1971)[7] Medalia de Aur a Royal Astronomical Society (1968)[1] Karl-Schwarzschild-Medaille[*][[Karl-Schwarzschild-Medaille (German award for astronomy and astrophysics)|​]] (1992)[1][8] Medalia Bruce (1970)[1][9] Richtmyer Memorial Lecture Award[*][[Richtmyer Memorial Lecture Award (American award in physics and science communication)|​]] (1964)[10] Knight Bachelor[*][[Knight Bachelor (title granted to a man who has been knighted by the British monarch but not inducted as a member of one of the organised orders of chivalry)|​]] (1972)[1] Bakerian Lecture[*][[Bakerian Lecture (one of the premier medals of the Royal Society that recognizes exceptional and outstanding science)|​]] (1968) Mayhew Prize[*][[Mayhew Prize (awarded annually by the Faculty of Mathematics, University of Cambridge)|​]] (1936)[1] Crafoord Prize in Astronomy[*][[Crafoord Prize in Astronomy (Swedish award for astronomy research)|​]] (1997)[1] Guthrie Lecture[*][[Guthrie Lecture (British award in physics)|​]] (1960)[11] premiul Smith[*]​ (1938)[1] Karl G. Jansky Lectureship[*][[Karl G. Jansky Lectureship |​]] (1969) Royal Society Bakerian Medal[*][[Royal Society Bakerian Medal (English award in physical sciences)|​]]
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text

Fred Hoyle (n. 24 iunie 1915 - d. 20 august 2001) a fost un astronom englez, cunoscut pentru contribuțiile din domeniul studiului nucleosiontezei stelare și pentru concepțiile privind modelul Big Bang pe care l-a contrazis.^[19]

Născut în Bingley, Yorkshire își dovedește inteligența și abilitățile încă de la o vârstă fragedă; la vârsta de 4 ani poate face înmulțiri iar la 13 își dovedește pasiunea pentru Univers studiind „Stelele și Atomii”. Își începe studiile în orașul natal, ca mai apoi, deși pasionat de astronomie, merge la Cambridge pentru a studia matematica.

În 1936 își termina studiile și se căsătorește cu Barbara Clark, iar în 1939 este atestat în fizică și declarat membru de onoare al Universității Cambridge. Intrigat de colegul său Raymond Lyttletor interesul lui Hoyle pentru matematică și fizică scade în schimbul celui pentru astrofizică.

Pe durata celui de-al doilea război mondial, participă la crearea și dezvoltarea radarului, tot în această perioadă îi întâlnește și pe Hermann Bondi și Thomas Gold.

Teoria conform căreia universal nu are început sau sfârșit, iar materia nouă este creată din nimic, a fost publicată în 1948 în publicația „Societatea Astronomică Regală”.

În 1950 participă la numeroase discuții istorice ca invitat al postului național de radio BBC, urmând ca mai apoi aceste discuții epocale să fie publicate în „Natura Universului”. Cu toate că ipoteza Big-Bang-ului a fost acceptată în 1960, Hoyle a început să o examineze intens și să-i caute punctele slabe. Această ipoteză a fost propusă în anii 1920 de Georges Lemaitre, (1894-1966) un preot și astronom.

În 1946 trimite la aceeași publicație „Societatea Astronomică Regală” două lucrări: Sinteza Elementelor din Hidrogen și o notă despre originea Razelor cosmice, în care prezice faptul că elementele grele se pot regăsi în Razele Cosmice. Predicția a fost confirmată 22 de ani mai târziu. Pentru BBC a făcut 5 lucrări cu caracter astronomic ce au fost publicate în Natura Universului.

În 1950 Hoyle colaborează cu William Alfred Fowler și Margaret Burbidge în dezvoltarea teoriei de proveniență a elementelor, teorie ce a primit premiile Nobel și Fowler pentru fizică în 1983.

În 1957 publică împreună cu Margaret Burbidge, Geoffrey Burbidge și William Fowler Sinteza elementelor din stele (Synthesis of the Elements in Stars), prima lucrare pe înțelesul oricui despre formarea corpurilor cerești.

Hoyle devine membru al Observatorului Palomar din anul 1956 până în 1965. În 1958 devine profesor de astronomie și filozofie experimentală la Cambridge. Una dintre marile sale realizări a fost fondarea „Institutului Teoretic de Astronomie”, pe care l-a și condus din funcția de director din anul 1967, iar tot din acest an devine și vice-președinte al consiliului „Societății Regale” până în anul 1973, când se și retrage plictisit de „sistemul” Cambridge.

• The Nature of the Universe - a series of broadcast lectures, Basil Blackwell, Oxford 1950 (folosire timpurie a termenului big bang)
• Frontiers of Astronomy, Heinemann Education Books Limited, Londra, 1955. - The Internet Archive. HarperCollins, ISBN 0-06-002760-6 ISBN 978-0060027605
• Burbidge, E.M., Burbidge, G.R., Fowler, W.A. și Hoyle, F., Synthesis of the Elements in Stars, Revs. Mod. Physics 29:547–650, 1957, faimosul document B²FH după inițialele lor, pentru care Hoyle este cel mai faimos printre cosmologii profesionali.
• Astronomy, A history of man's investigation of the universe, Crescent Books, Inc., Londra 1962 LC 62-14108
• Galaxies, Nuclei, and Quasars, Harper & Row, Publishers, New York, 1965 LC-65-20996
• Nicolaus Copernicus, Heinemann Educational Books Ltd., Londra , p. 78, 1973
• Astronomy and Cosmology: A Modern Course, 1975, ISBN 0-7167-0351-3
• Energy or Extinction? The case for nuclear energy, 1977, Heinemann Educational Books Limited, ISBN 0-435-54430-6. În această carte provocatoare Hoyle stabilește dependența civilizației occidentale de consumul de energie și a prezis că fisiunea nucleară ca sursă de energie este esențială pentru supraviețuirea sa.
• Ten Faces of the Universe, 1977, W. H. Freeman and Company (San Francisco), ISBN 0-7167-0384-X, ISBN 0-7167-0383-1
• On Stonehenge, 1977, Londra: Heinemann Educational, ISBN 978-0-435-32958-7; San Francisco: W. H. Freeman and Company, ISBN 0-7167-0364-5, ISBN 0-7167-0363-7 pbk.
• Lifecloud - The Origin of Life in the Universe, Hoyle, F. and Wickramasinghe C., J. M. Dent and Sons, 1978. ISBN 0-460-04335-8
• Commonsense in Nuclear Energy, Fred Hoyle and Geoffrey Hoyle, 1980, Heinemann Educational Books Ltd., ISBN 0-435-54432-2
• The big bang in astronomy, New Scientist 92(1280):527, 19 noiembrie 1981.
• Ice, the Ultimate Human Catastrophe,1981, ISBN 0-8264-0064-7 ^[20] Un fragment la Google Books
• The Intelligent Universe, 1983
• From Grains to Bacteria, Hoyle, F. and Wickramasinghe N.C., University College Cardiff Press, ISBN 0-906449-64-2, 1984
• Evolution from space (the Omni lecture) and other papers on the origin of life 1982, ISBN 0-89490-083-8
• Evolution from Space: A Theory of Cosmic Creationism, 1984, ISBN 0-671-49263-2
• Viruses from Space, 1986, ISBN 0906449936
• Cu Jayant Narlikar și Chandra Wickramasinghe, The extragalactic universe: an alternative view, Nature 346:807–812, 30 august 1990.
• The Origin of the Universe and the Origin of Religion,1993, ISBN 1-55921-083-4 ^[21]
• Home Is Where the Wind Blows: Chapters from a Cosmologist's Life (autobiografie) Oxford University Press 1994, ISBN 0-19-850060-2
• Mathematics of Evolution, (1987) University College Cardiff Press, (1999) Acorn Enterprises LLC., ISBN 0-9669934-0-3
• Cu G. Burbridge și Narlikar J. V. A Different Approach to Cosmology, Cambridge University Press 2000, ISBN 0-521-66223-0

Hoyle a scris și literatură științifico-fantastică. În primul său roman, The Black Cloud, cele mai inteligente forme de viață din univers iau forma unor nori de gaz interstelar; acestea sunt surprinse să afle că viața inteligentă se poate forma și pe planete. El a scris scenariul unui serial de televiziune, A for Andromeda , care a fost, de asemenea, publicat ca un roman. Piesa sa de teatru Rockets in Ursa Major a avut o producție profesională la Teatrul Mermaid în 1962.

• The Black Cloud, 1957 (retipărit în 2015 de Valancourt Books, prefață de Geoffrey Hoyle, fiul său)
• Ossian's Ride, 1959
• A for Andromeda, 1962 (scris împreună cu John Elliot)
• Fifth Planet, 1963 (scris împreună cu Geoffrey Hoyle)
• The Andromeda Breakthrough, 1965 (scris împreună cu John Elliot)
• October the First Is Too Late, 1966
• Element 79, 1967
• Rockets in Ursa Major, 1969 (scris împreună cu Geoffrey Hoyle)
• Seven Steps to the Sun, 1970 (scris împreună cu Geoffrey Hoyle)
• The Inferno, 10/1973 (scris împreună cu Geoffrey Hoyle)
• The Molecule Men and the Monster of Loch Ness, 1973 (scris împreună cu Geoffrey Hoyle)
• Into Deepest Space, 1974 (scris împreună cu Geoffrey Hoyle)
• The Incandescent Ones, 1977 (scris împreună cu Geoffrey Hoyle)
• The Westminster Disaster ISBN 978-0-434-34929-6, October 1978 (scris împreună cu Geoffrey Hoyle și Barbara Hoyle)
• Comet Halley, 11/1985
• The Frozen Planet of Azuron, 1982 (Ladybird Books, scris împreună cu Geoffrey Hoyle)
• The Energy Pirate, 1982 (Ladybird Books, scris împreună cu Geoffrey Hoyle)
• The Planet of Death, 1982 (Ladybird Books, scris împreună cu Geoffrey Hoyle)
• The Giants of Universal Park, 1982 (Ladybird Books, scris împreună cu Geoffrey Hoyle)

Majoritatea lucrărilor sale sunt de sine-stătătoare. Andromeda Breakthrough este o continuare a scenariului A for Andromeda iar Into Deepest Space este o continuare a piesei de teatru Rockets in Ursa Major. Cele patru cărți Ladybird (The Frozen Planet of Azuron, The Energy Pirate, The Planet of Death, The Giants of Universal Park - scrise împreună cu Geoffrey Hoyle) sunt destinate copiilor.

Unele povestiri din antologia Elementul 79 sunt fantasy, mai ales "Welcome to Slippage City" sau "The Judgement of Aphrodite". Both a folosit și personaje mitologice.

The Telegraph (UK) l-au numit un scriitor "maestru" al științifico-fantasticului.^[19]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Fred Hoyle

• Fred Hoyle Website
• Obituary Arhivat în 23 februarie 2013, la Archive.is by Sir Martin Rees in Physics Today
• Obituary by Bernard Lovell in The Guardian
• Fred Hoyle la Internet Speculative Fiction Database
• Fred Hoyle: An Online Exhibition
• An Interview with Fred Hoyle, 5 July 1996
• O'Connor, John J.; Robertson, Edmund F., „Fred Hoyle”, MacTutor History of Mathematics archive, University of St Andrews .
• Fred Hoyle at the Mathematics Genealogy Project
• Fred Hoyle la Internet Movie Database

v • d • m Viață extraterestră Evenimente și obiecte ALH77005 ALH84001 Celule din stratosferă Fosile CI1 Meteoritul Murchison Meteoritul Nakhla Meteoritul Polonnaruwa Ploaie roșie din Kerala Meteoritul Shergotty Experimente biologice Yamato 000593 Întâlniri cu OZN-uri Sursa radio SHGb02+14a Semnalul Wow! CTA-102 PSR B1919+21/LGM-1 KIC 8462852 Viața în Univers Europa · Marte · Titan · Enceladus · Planete asemănătoare Terrei · Gliese 581 c · Gliese 581 d · Gliese 581 e · Gliese 581 g · Gliese 667C c · Kepler-22b · Kepler-186f · Kepler-452b Comunicații interstelare Breakthrough Listen · Telescopul FAST · Allen Telescope Array · Observatorul de la Arecibo · Satelitul Bracewell · Comunicarea cu inteligența extraterestră · METI · Misiunea spatială Darwin · ExoMars · Lincos · Placa Pioneer · Proiectul Cyclops · Proiectul Ozma · Proiectul Phoenix · SERENDIP · SETI · Listă de programe active SETI Teorii Teoria astronautului antic Planeta Aurelia și Luna Albastră Contaminare extraterestră Pluralism cosmic Ecuația lui Drake Paradoxul lui Fermi Marele filtru Scara Kardașev Principiul mediocrității Neocatastrofism Panspermie Panspermie dirijată Ipoteza planetariului Ipoteza Pământului rar Tipuri ipotetice de biochimie Ipoteza zoo Ipoteza estivației Misiuni spațiale Beagle 2 Biological Oxidant and Life Detection BioSentinel Curiosity rover Darwin Dragonfly Enceladus Explorer Enceladus Life Finder Europa Clipper ExoMars Rosalind Franklin rover ExoLance EXPOSE Foton-M3 Icebreaker Life Journey to Enceladus and Titan Laplace-P Life Investigation For Enceladus Living Interplanetary Flight Experiment Mars Geyser Hopper Mars sample-return mission Mars 2020 Northern Light Opportunity rover SpaceX Red Dragon Spirit rover Tanpopo Titan Mare Explorer Venus In Situ Explorer Viking 1 Viking 2 Expoziții The Science of Aliens Alte articole Inteligență extraterestră · Impactul potențial al contactului cu o civilizație extraterestră · Astrobiologie · Astroecologie · Biosemnătură · Brookings Report · Catalogul sistemelor stelare apropiate care sunt locuibile · Exopolitici · Exoteologie · Extratereștri în ficțiune · Extremofil · Apă extraterestră lichidă · Zona locuibilă · Zona locuibilă în sistemele de pitice roșii · Tipuri ipotetice de biochimie · Comunicare interstelară · Noogeneză · Protecție planetară · Scara San Marino · Supercivilizație · Ultima Lege a lui Shermer · Silencium universi · Xenoarheologie · Xenolingvistică · Protocoale post-detectare Proiect:Astronomie • Portal:Astronomie • Proiect:Biologie • Portal:Biologie