Ghidfalău, Covasna
Ghidfalău | |
Gidófalva | |
— sat și reședință de comună — | |
Ansamblul bisericii reformate din Ghidfalău (monument istoric) | |
Localizarea satului pe harta României | |
Coordonate: 45°54′16″N 25°50′28″E / 45.90444°N 25.84111°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Covasna |
Comună | Ghidfalău |
SIRUTA | 64354 |
Atestare documentară | 1332[1] |
Altitudine[3] | 550 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 1.208 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 527095 |
Prefix telefonic | +40 x67 [2] |
Prezență online | |
GeoNames | |
Ghidfalău pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 | |
Ghidfalău pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 | |
Modifică date / text |
Ghidfalău (în maghiară Gidófalva) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Localitatea Ghidfalău este situată în nord-vestul județului Covasna, în Depresiunea Sfântu Gheorghe, pe malul stâng al Oltului, la poalele sud-vestice ale Munților Bodoc, la o altitudine de 550 m. pe Drumul Județean 121A, Angheluș - Ghidfalău - Valea Crișului.
Scurt istoric
[modificare | modificare sursă]Cercetările arheologice facute sistematic în anii 1949 - 1950 de către un colectiv al Academiei Române condus de Kurt Horedt, pe malul stâng al Oltului, în locul numit "Bedeháza", au descoperit o așezare neolitică aparținând culturii Starcevo-Criș ce conținea un mormânt și mai multe materiale din epoca bronzului aparținând culturii Wietenberg. Din epoca dacică s-au descoperit 47 de gropi de formă circulară, două depozite de vase (unul format din 5 vase întregi, lucrate cu mâna sau la roată iar celălalt din vase lucrate cu mâna) și mai multe bordeie, în unul din acestea găsindu-se un denar roman republican din anul 104 a. Ch. Pe locul numit "Șanțul Adânc" (Mélyárok) s-a găsit o lance de fier și fragmente ceramice aparținând unei așezări din secolul al IV-lea. Din locuri neprecizate provin mai multe fragmente de vase din prima epocă a fierului, și trei denari de argint, republicani, unul fiind de la Caesar. Prima atestare documentară datează din anul 1332.
Economie
[modificare | modificare sursă]Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultivarea plantelor și creșterea animalelor. Un rol minor în activitatea localnicilor îl constituie comerțul cu produse agricole și agro-turismul.
Monumente
[modificare | modificare sursă]- Biserica Reformată din Ghidfalău (sec. XIII-XVII, transformată în anul 1787), cu zid de incintă cu turn și poartă (secolul al XV-lea). Ansamblul bisericii reformate are statut de monument istoric.[4]
Imagini
[modificare | modificare sursă]- Primăria comunei
- Casa de cultură „Erdős Gábor”
- Ansamblul bisericii reformate din Ghidfalău (monument istoric)
- Interiorul bisericii reformate (fragmente de frescă decapate de sub tencuială)
- Fortificația
- Turnul-clopotniță
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Județul Covasna, Monografie, Stanca C. Gitta R. Ed. Sport Turism București 1980
- Repertoriul Arheologic al jud. Covasna, Cavriuc V. ISBN 973-0-00-735-7
- Județul Covasna, Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei RSR București 1975
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ * Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Ed. Enciclopedică, București, 2002
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Google Earth
- ^ Monumentele istorice din România
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Materiale media legate de Ghidfalău la Wikimedia Commons
- Informații despre fortificația din localitate