Homar

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Homar Fosilă: Valanginian - Holocen PreЄ Є O S D C P T J K Pg N
Homarul american (Homarus americanus)
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Arthropoda
Subîncrengătură:	Crustacea
Clasă:	Malacostraca
Ordin:	Decapoda
Infraordin:	Astacidea
Familie:	Nephropidae Dana, 1852
Genuri
Acanthacaris Bate, 1888 Eunephrops Smith, 1885 Homarinus Kornfield, Williams & Steneck, 1995 Homarus Weber, 1795 Hoploparia † M’Coy, 1849 Jagtia † Tshudy & Sorhannus, 2000 Metanephrops Jenkins, 1972 Nephropides Manning, 1969 Nephrops Leach, 1814 Nephropsis Wood-Mason, 1873 Oncopareia † Bosquet, 1854 Palaeonephrops † Mertin, 1941 Paraclythia † Fritsch & Kafka, 1887 Pseudohomarus † van Hoepen, 1962 Thaumastocheles Wood-Mason, 1874 Thaumastochelopsis Bruce, 1988 Thymopides Burukovsky & Averin, 1977 Thymops Holthuis, 1974 Thymopsis Holthuis, 1974
Modifică text

Familia nefropide (Nephropidae) sau homarii (denumiți uneori, în mod învechit și regional, stacoji) sunt crustacee decapode marine comestibile de talie mare sau foarte mare, asemănătoare cu creveții, care trăiesc pe fundul oceanului, caracterizate prin prima pereche de pereiopode prevăzute cu clești masivi, inegali, cel din dreapta fiind mai mare. Sunt necrofagi, dar se hrănesc și cu pești vii, moluște mici, nevertebrate și vegetație marină. Folosindu-și cleștii mari, pot sfărâma moluștele deschise și se hrănesc cu ele în timpul nopții. Sângele homarului are culoarea albastru deschis.

Homarul comun (Homarus gammarus), o specie de până la 60 cm lungime, are suprafața superioară albastră și cea inferioară de culoare gălbuie și este întâlnit pe coastele atlantice ale Europei, în Marea Mediterană și în Marea Neagră (unde este rar și localizat în zona anatoliană).

Homarul american (Homarus americanus) are o talie mai mare, fiind răspândit pe coastele atlantice ale Statelor Unite și Canadei, din Labrador până în Carolina de Nord, cântărește circa 0,5 kg și măsoară circa 25 cm în lungime, atunci când este pescuit în ape de mică adâncime; exemplarele de la adâncimi mari cântăresc în jur de 2,5 kg, iar unele pot ajunge la o greutate de 20 kg.

Homarul american (Homarus americanus) și homarul norvegian (Nephrops norvegicus) sunt cei mai importanți homari din punct de vedere comercial, fiind foarte apreciați ca preparate culinare. Se fac crescătorii în așa-numitele "parcuri" de homari.

Cuvântul „homar” din limba română provine din cuvântul francez homard. Cuvântul latin astacus, provine din cuvântul grec αστακός (astacos) respectiv μαλακόστρακο (malacostraco). Din cuvântul neogrec σταϰός (Cihac, II, 701), provine forma învechită și regională „stacoj” din limba română. Adjectival, din cuvântul stacoj derivă stacojiu.^[1][2]

Urmele fosile de homari se întind înapoi în timp cel puțin până în perioada Valanginiană a Cretacicului.

Exemple de Nephropidae

Acanthacaris tenuimana

Metanephrops japonicus

Nephropsis rosea

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de homar

• Holthuis, Lipke (1991). Marine Lobsters of the World. Organizația pentru Alimentație și Agricultură. Arhivat din original la 13 septembrie 2007. Accesat în 27 iunie 2006. 
• Atlantic Veterinary College Lobster Science Centre Arhivat în 6 decembrie 2010, la Wayback Machine.