Identitate și Democrație

Identitate și Democrație
AbreviereID  Modificați la Wikidata
Oameni cheie
PreședinteMarco Zanni
Date
Înființat13 iunie 2019
Desființat8 iulie 2024
Informații
Ideologie oficialăNaționalism
Euroscepticism
Anti-migrație
Populism de dreapta
Facțiuni:
Identitarianism
Poziție politicăDreapta spre Extrema dreaptă
Grup europarlamentarPartidul Identitate și Democrație
Prezență online
www.idgroup.eu

Identitate și Democrație (în franceză Identité et démocratie, ID) a fost un grup politic de dreapta spre extrema dreaptă din Parlamentul European, lansat la 13 iunie 2019 pentru al Nouălea Parlament European. Este compus din naționaliști, populiști de dreapta și partide naționale eurosceptice din 10 națiuni europene. Este succesorul grupului Europa Națiunilor și Libertăților grup format în timpul celei de a opta legislatură.

Istorie[modificare | modificare sursă]

La 12 iunie 2019 a fost anunțat că succesorul grupului Europa Națiunilor și Libertăților (ENL) va fi numit ”Identitate și Democrație” (ID), și include partidul italian Lega per Salvini Premier(LSP), francezii de la Frontul Național (FN) și Alternativa pentru Germania (AfD) ca partide membre.[1] Partidul Finlandezilor este un alt membru.[2] Europarlamentarul LN Marco Zanni a fost ales ca nou președinte al grupului.[3] Grupul este compus la acest moment din 73 de europarlamentari, a fost lansat în Bruxelles de liderul FN Marine Le Pen la 13 iunie 2019.

Partidul olandez Pentru Libertate (PVV) a eșuat în a putea ocupa un loc îm PE la ultimele alegeri, în orice caz, a obținut un loc după Brexit. Liderul partidului, Geert Wilders, și-a declarat intenția, odată ce Brexit se va întâmpla, de a alinia PVV cu ID-ul, cu condiția ca repartizarea post-Brexit să fie confirmată de Consiliul European.[4][5]

Alegerile europarlamentare din 2024[modificare | modificare sursă]

Înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din 2024, candidatul principal al AfD, Maximilian Krah, a făcut declarații controversate despre Waffen-SS într-un interviu care a fost întâmpinat cu furie în cadrul grupului.[6] Ca răspuns, purtătorii de cuvânt ai Adunării Naționale, Jordan Bardella și Caroline Parmentier, au anunțat că se vor despărți de Alternativa pentru Germania după alegeri și că nu vor include AfD în grup din cauza remarcilor și acuzațiilor lui Krah de influența spionajului chinez asupra partidului.[7][8] Liderul Ligii, Matteo Salvini, și partidul ceh Democrația Liberă și Directă au susținut ulterior poziția adoptată de Adunarea Națională, ambele partide afirmând că vor înceta colaborarea cu AfD după alegeri.[9][10] Vlaams Belang a criticat declarațiile lui Krah cu europarlamentarul VB Gerolf Annemans, care l-a numit pe Krah „din ce în ce mai problematic”, dar a refuzat să-l expulzeze imediat și să întrerupă cooperarea cu AfD, argumentând în schimb că vor aștepta până după alegeri înainte de a lua o decizie.[11] Partidul Popular Danez a emis un ultimatum că AfD ar putea rămâne în grupul ID doar cu condiția expulzării lui Krah, europarlamentarul Anders Vistisen afirmând că AfD ar trebui să epureze elementele extremiste ca cele două partide să continue să lucreze împreună.[12] Partidul portughez Chega, membru al Partidului ID, a descris decizia RN ca fiind o „schimbare de joc” și a sugerat că acum va lua în considerare aderarea la grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni sau la un nou grup fuzionat din Parlamentul European.[13] Partidele din Estonia și Austria EKRE și FPÖ au susținut înlăturarea lui Krah, dar s-au opus expulzării întregii facțiuni AfD. După o întâlnire internă și un vot, consiliul de administrație pentru Identitate și Democrație s-a votat ulterior în favoarea renunțării AfD, liderul grupului Marco Zanni citând interviul lui Krah, precum și rapoarte despre influența chineză și rusă asupra AfD. În consecință, AfD a devenit un partid fără grup în europarlament.[14][15] În urma deciziei, AfD a spus că lui Krah nu i se va permite să stea alături de facțiunea AfD în Parlamentul European după alegeri și că vor negocia pentru a se realătura grupului ID. Cu toate acestea, AfD a eșuat în încercarea de a se realătura, liderii ID luând decizia de a nu readmite partidul.[16]

Pe 28 iunie, Democrația Liberă și Directă a anunțat că va părăsi grupul pentru a forma un nou grup numit „Europa Națiunilor Suverane”, invocând dezacordurile cu alți membri ID cu privire la Acordul Verde European, imigrație, cenzură și Ucraina.[17] Acest nou grup este descris ca fiind condus de AfD.[18]

Pe 30 iunie, Partidul Libertății din Austria a anunțat, de asemenea, că va părăsi ID pentru a forma un nou grup numit „Patrioți pentru Europa”, alături de Fidesz și ANO 2011.[19] La scurt timp după aceea, Chega, membru al Partidului ID, a anunțat și el că se va alătura. „Patrioți pentru Europa” în loc de grupul ID.[20] Liderul Partidului Olandez pentru Libertate, Geert Wilders, a anunțat, de asemenea, că partidul său se va alătura noului grup,[21] urmat de Partidul Popular Danez și Vlaams Belang, ambele declarând că se vor alătura.[22][23] Liga a declarat că ia în considerare cu fermitate aderarea,[24] în timp ce Adunarea Națională a intrat în „discuții avansate” pentru a discuta aderarea.[25]

Pe 8 iulie 2024, Liga și Adunarea Națională au părăsit gruparea pentru a se alătura Patrioților pentru Europa astfel că grupul Identitate și Democrație a încetat să existe.[26]

Ideologie[modificare | modificare sursă]

Grupul își enumeră, în linii mari, prioritățile de bază: crearea de locuri de muncă și creștere economică, creșterea securității, oprirea imigrației ilegale și combaterea birocrației UE.[27] Comentatorii politici au descris în mod diferit politicile grupului Identitate și Democrație drept naționaliste, populiste de dreapta și eurosceptice, deși grupul se subliniază ca suveranist, spre deosebire de „anti-european”.[28]

Membrii grupului[modificare | modificare sursă]

Identitate și Democrație are deputați europeni în 7 state membre. Albastrul închis indică statele membre care trimit mai mulți europarlamentari, albastrul deschis indică statele membre care trimit un singur europarlamentar.
Țară Partidul Național Partidul European Locuri în PE
 Austria Partidul Libertății din Austria Partidul Identitate și Democrație
3 / 19
 Belgia Interesul Flamand Partidul Identitate și Democrație
3 / 21
 Republica Cehă Democrația Liberă și Directă Partidul Identitate și Democrație
2 / 21
 Danemarca Partidul Popular Danez Nu are
1 / 14
 Estonia Partidul Popular Conservator din Estonia Partidul Identitate și Democrație
1 / 7
 Franța Frontul Național Partidul Identitate și Democrație
23 / 79
 Italia Liga Nordului Partidul Identitate și Democrație
28 / 76
 Uniunea Europeană Total
49 / 705

Foști membri[modificare | modificare sursă]

Țară Partidul Național Partidul European Noul grup Locuri în PE
 Finlanda Partidul Finlandez Nu are CRE
2 / 14
 Germania Alternativa pentru Germania Partidul Identitate și Democrație Nu are
9 / 96
 Țările de Jos Forumul pentru Democrație Nu are Nu are
1 / 29

Lideri[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Weise, Zia (). „Salvini alliance to be named Identity and Democracy”. Politico. 
  2. ^ Nikolaj Nielsen (). „New 'ID' far-right EU parliament group falls short”. EUobserver. Accesat în . 
  3. ^ Alfie Tobutt (). „Marine Le Pen to unveil new far-right alliance in European Parliament”. Euronews. Accesat în . 
  4. ^ Morgan, Sam (). „Post-Brexit Parliament: Winners and losers”. Euractiv. 
  5. ^ „Europe's far-right politicians join forces to fight for more power”. The Independent. . 
  6. ^ Schuetze, Christopher F. (). „Far-Right E.U. Lawmakers Remove Germany's AfD Party Before Elections”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Accesat în . 
  7. ^ „France's National Rally won't sit with Alternative for Germany in EU Parliament”. Politico (în English). . 
  8. ^ „French Far Right Splits With Germany's AfD In EU Parliament”. Politico (în English). . 
  9. ^ "Mai più con Afd non condanna le SS". Salvini e Le Pen spaccano i sovranisti”. la Repubblica (în italiană). . Accesat în . 
  10. ^ „Czech far-right splits with AfD, follows le Pen”. . 
  11. ^ „Vlaams Belang wil AfD niet direct uit Europese fractie zetten na SS-uitspraken”. Business AM (în neerlandeză). . Accesat în . 
  12. ^ „Vistisen med ultimatum til AfD: Smid spidskandidat ud eller forlad gruppen”. Kristeligt Dagblad (în daneză). Accesat în . 
  13. ^ „Pode um SS não ser criminoso? Tânger admite saída do Chega de grupo europeu, depois de Le Pen cortar com alemães da AfD”. Expresso (în portugheză). . Accesat în . 
  14. ^ „Far-right ID group expels Alternative for Germany”. POLITICO (în engleză). . Accesat în . 
  15. ^ krone.at (). „Riesen-Eklat in Brüssel: AfD fliegt aus Fraktion”. Kronen Zeitung (în germană). Accesat în . 
  16. ^ Malay Mail (), Germany’s AfD ‘confident’ about finding new EU partners (în engleză), Malay Mail 
  17. ^ „Hnutí SPD bude v EP součástí nové frakce Evropa suverénních národů”. Aktualne.cz. . 
  18. ^ "Že jsou označováni za nácky? Mně jsou blízcí." SPD v europarlamentu míří do frakce vedené AfD”. Hospodárske noviny. . 
  19. ^ "Patriots for Europe": FPÖ, Fidesz und ANO bilden neue Fraktion im Europaparlament”. Freilich. . 
  20. ^ , X (formerly Twitter) https://x.com/zoltanspox/status/1807754833362899185  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  21. ^ „x.com”. Accesat în . 
  22. ^ „Dansk Folkeparti slutter sig til Orbán og hans nye allierede i Europa-Parlamentet”. DR. . Accesat în . 
  23. ^ „x.com”. Accesat în . 
  24. ^ „Orban's alliance of 'patriots' seems way to go - Salvini - Politics - Ansa.it”. 
  25. ^ „Le Pen May Ditch Her EU Parliament Group in Far-Right Shakeup”. Bloomberg. . Officials from Marine Le Pen’s movement are in advanced talks with other far-right groups in the European Parliament that could see her party abandon its current political family to join forces with Hungary’s Viktor Orban. 
  26. ^ „Patrioti per l'Europa si allarga: Orban con Lega e Le Pen a 82 seggi/ ID non ha più numeri per il Parlamento”. www.ilsussidiario.net (în italiană). . Accesat în . 
  27. ^ „Parliament group priorities: Identity and Democracy”. Europarl (Press release). . 
  28. ^ „Identity and Democracy Group: United on the Outside, Divided on the Inside? – Le portail de référence pour l'espace de liberté, sécurité et justice”. . Arhivat din original la . Accesat în .