Insula Ada Kaleh

Insula Ada Kaleh
Geografie
Ocean/MareDunărea  Modificați la Wikidata
Coordonate44°43′00″N 22°27′00″E ({{PAGENAME}}) / 44.7167°N 22.45°E
Suprafață0,8 km²  Modificați la Wikidata
Lungime1,75 km  Modificați la Wikidata
Țară
România
Populație600  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ada Kaleh (din limba turcă Ada Kale, însemnând „Insula Fortăreață”), regăsită și sub denumiri mai vechi, austriece, de Insula Carolina sau Insula Orșova Nouă.[1], a fost o insulă pe Dunăre, acoperită în 1970 de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I. Insula se găsea la circa 3 km în aval de Orșova și avea o dimensiune de circa 1,7 km lungime și circa 500 m lățime. Era populată de circa 600 de turci.

Insula Ada Kaleh era pentru locuitorii din regiune un punct turistic îndrăgit datorită prețurilor mai scăzute (fiind scutită de impozit) pentru cumpărarea delicateselor turcești, bijuteriilor și tutunului.[2] Insula era de asemenea renumită pentru creșterea trandafirilor din care localnicii obțineau ulei esențial și parfumul de trandafir.

Istoric

[modificare | modificare sursă]
Geamie[3] la Ada-Kaleh - pictură semnată Gheorghe Petrașcu care a făcut parte din exponatele ArtSafari 2020 de la Victoria Tower - București
Bazarul de pe insula Ada-Kaleh

Insula a fost locuită încă din antichitate. Herodot amintea de Cyraunis, despre care scrie că lungimea insulei este de 20 de stadii, îngustă, plină de măslini și de viță sălbatică. Prima atestare documentară este un raport al Cavalerilor Teutoni din 22 februarie 1430, despre fortificațiile bănățene, care vorbește despre insula Saan cu 216 oameni. De la 1430 devine cunoscută ca Ada Kaleh.

Insula Ada Kaleh a avut o importanță deosebită în conflictele Imperiului Habsburgic cu cel otoman din cauza poziției sale strategice. În anul 1689 armata austriacă a construit aici o fortăreață. În următoarele decenii, insula Ada Kaleh a fost ocupată succesiv în mai multe rânduri de Austria și Imperiul Otoman. În urma Tratatului de Pace de la Belgrad din 1739, insula a revenit Imperiului Otoman, cu scurte întreruperi temporare în favoarea austriecilor între anii 1789 și 1791.

Uitată la Congresul de pace de la Berlin (1878), insula Ada Kaleh a rămas posesiune turcă aflată de facto sub administrare austro-ungară până în anul 1918/1920, când a devenit teritoriu românesc. Majoritatea populației insulei a rămas în continuare de origine turcă.

Tratatul de pace cu Imperiul Otoman, semnat la 10 august 1920, nu a fost aplicat efectiv, din cauza începerii războiului greco–turc. La 20 noiembrie 1922, începe Conferința internațională de la Lausanne în problema strâmtorilor Bosfor și Dardanele, la care participă și România, iar la 24 iulie 1923, este semnat tratatul de Pace cu Turcia, prin care Ankara recunoaște drepturile României asupra insulei Ada Kaleh.[4]

Înaintea creării lacului de acumulare de la Porțile de Fier, principalele obiective istorice de pe insulă au fost demolate. Încercarea reclădirii lor în aval pe insula Șimian în anii următori nu s-a finalizat, iar majoritatea locuitorilor a preferat să se mute în alte regiuni ale României, cum ar fi Dobrogea, sau să emigreze în Turcia.

Ideea de a se reconstrui insula Ada Kaleh nu a fost încă abandonată, existând un proiect de refacere a principalelor monumente și construcții de acolo pe insula Șimian.[5]

Personalități

[modificare | modificare sursă]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Spiridon, Olivia; Die Donau und ihre Grenzen: Literarische und filmische Einblicke in den Donauraum (Lettre); Bielefeld Verlag; Deutschland; 2019ISBN 978-3837648072; p. 168; accesat la 12 octombrie 2020
  2. ^ Ellensohn, Christian (décembre 2014). „L'expérience de l'Orient : le tourisme sur l'île danubienne submergée d'Ada Kaleh (1878-1918, 1ère partie)”. Regard sur l'est.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  3. ^ Lăcaș de cult la musulmani.
  4. ^ Recunoașterea internațională a României Mari în tratatele de pace din 1919-1923, 28 noiembrie 2017, Dan Prodan, luceafarul.net
  5. ^ Marius Cosmeanu (), „Ada-Kaleh se mută pe insula Șimian”, HotNews.ro, accesat în  
  6. ^ Magyar Narancs - Könyv - A pehelysúly bajnoka
  7. ^ Povestea prințului samanaid Mișkin Baba, mort pe Ada Kaleh Arhivat în , la Wayback Machine., 23 mai 2015, Marius Cosmeanu, România liberă, accesat la 30 iunie 2015

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de insula Ada Kaleh la Wikimedia Commons


v • d • m
Dunărea românească
Localități riverane
Baziaș • Moldova Nouă • Orșova • Drobeta-Turnu Severin • Calafat • Bechet • Corabia • Turnu Măgurele • Zimnicea • Giurgiu • Oltenița • Călărași • Cernavodă • Topalu • Fetești • Hârșova • Măcin • Brăila • Galați • Isaccea • Tulcea • Sulina
 Dunărea românească
Obiective turistice
Insula Calinovăț • Ostrovul Moldova Veche • Castrul roman de la Desa • Clisura Dunării • Cazanele Dunării • Calafatul Mare • Bistreț (sit SPA) • Parcul Natural Porțile de Fier • Porțile de Fier • Balta Nera - Dunăre • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Maglavit (sit SPA)  • Gruia - Gârla Mare • Podul lui Traian • Insula Golu • Schela Cladovei • Schela Cladovei • Insula Șimian • Insula Ada Kaleh • Ostrovu Mare • Maglavit • Podul Calafat-Vidin • Ciocănești – Dunăre • Confluența Jiu-Dunăre • Confluența Olt-Dunăre • Corabia – Turnu Măgurele • Suhaia • Gura Vedei – Șaica – Slobozia • Lacul Bugeac • Ostrovul Gâsca • Lacul Oltina • Dunăre-Oltenița • Oltenița – Mostiștea - Chiciu • Dunăreni • Podul lui Constantin cel Mare;• Cetatea Sucidava • Păcuiul lui Soare • Canalul Dunăre–Marea Neagră • Dunărea Veche – Brațul Măcin • Podul Regele Carol I • Cetatea Axiopolis • Cetatea Capidava • Canaralele de la Hârșova • Cetatea Carsium • Iezerul Călărași • Giurgeni • Insula Mică a Brăilei • Brațul Borcea • Cetatea Troesmis • Cetatea Arrubium • Podul de la Brăila • Lacul Brateș • Cetatea Noviodunum • Delta Dunării
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insula_Ada_Kaleh&oldid=16505343