Ioan I de Brabant

Ioan I de Brabant
Date personale
Născut	1252 Bruxelles, Ducatul Brabant
Decedat	3 mai 1294 (42 de ani) Bar-le-Duc, Ducatul Lorena, Franța
Înmormântat	Bruxella 1238[*][[Bruxella 1238 |​]]
Părinți	Henric al III-lea de Brabant[1] Adelaida de Burgundia[1]
Frați și surori	Maria de Brabant, regină a Franței[1] Henric al IV-lea de Brabant[1] Godefroi de Brabant
Căsătorit cu	Margareta de Franța, ducesă de Brabant (din 1270)[1] Margareta de Flandra și Brabant (din 1273)[1]
Copii	Ioan al II-lea de Brabant[1] Margareta de Brabant[*]​[1] Marie of Brabant[*][[Marie of Brabant (Countess of Savoy)|​]] Jean Meeuwe[*][[Jean Meeuwe (nobleman from the House of Brabant (the Netherlands))|​]] Marguerite de Tervueren[*][[Marguerite de Tervueren |​]] Gilles van der Balcht[*][[Gilles van der Balcht (1273-)|​]] Jean van der Plasch[*][[Jean van der Plasch ((1275-1312))|​]] Jean Pylyser[*][[Jean Pylyser |​]] Jan van Mechelen, Bastaard van Brabant[*][[Jan van Mechelen, Bastaard van Brabant (- Aft 1312)|​]][2] Jean Meeuwe bastaard van Brabant, Heer van Dongelberghe & Wavrin[*][[Jean Meeuwe bastaard van Brabant, Heer van Dongelberghe & Wavrin (- Bef 1342)|​]][2]
Religie	creștinism
Ocupație	scriitor politician compozitor poet
Locul desfășurării activității	Leuven
Limbi vorbite	limba germană
Apartenență nobiliară
Titluri	Duce de Brabant (29 aprilie 1272–3 mai 1294)
Familie nobiliară	Casa lui Reginar Casa de Brabant[*]​
Modifică date / text

Ioan I (supranumit cel Victorios) (n. 1252/1253, Leuven – d. 3 mai 1294) a fost duce de Brabant de la 1267 până la moarte, precum și duce de Lothier și de Limburg din 1288.

Ioan era fiul ducelui Henric al III-lea de Brabant cu Aleida de Burgundia, fiică a ducelui Hugo al IV-lea de Burgundia. El era totodată frate mai mare pentru Maria de Brabant, regina lui Filip al III-lea al Franței. În 1267, fratele său mai mare, Henric al IV-lea, având deficiențe mentale, a fost depus în favoarea lui Ioan.

Cea mai mare victorie militară a lui Ioan a fost în bătălia de la Worringen, ca urmare a căreia el a preluat conducerea și în Ducatul Limburg. Deși complet depășit numeric, Ioan a condus cu succes o invazie în zona Rin. În 1288, Limburg a fost atașat și în mod formal de Brabant.^[3]

Ioan I a fost perceput ca un model al principelui feudal: curajos, aventuros; depășind pe cei din jur prin inițiative și generos în caracter. El a fost considerat drept unul dintre cei mai hărțuiți principi ai vremii sale.^[3] Toate acestea l-au făcut foarte popular în poezia și literatura medievală. Chiar și în ziua de azi există o odă închinată lui, atât de cunoscută încât a devenit potențial candidat pentru imnul Brabantului de nord. Ioan I era un pasionat al turnirelor. De asemenea, era faimos pentru mulții săi copii ilegitimi.^[3]

În 3 mai 1294, în timpul unor festivități matrimoniale la Bar-le-Duc, Ioan I a fost rănit mortal într-o confruntare. El a fost înmormântat în biserica Fraților Minoriți din Bruxelles, dar ca urmare a "iconoclasmului" protestant din 1566, nu a mai rămas nimic din mormântul lui.

Ioan a fost căsătorit în două rânduri. La 5 septembrie 1270, a luat de soție pe Margareta de Franța, fiică a regelui Ludovic al IX-lea al Franței cu Margareta de Provence.^[4] Margareta a avut un fiu, însă atât ea cât și copilul au murit la puțină vreme după naștere.

În 1273, el s-a recăsătorit cu Margareta de Flandra (d. 3 iulie 1285), fiică a contelui Guy de Flandra,^[5] rezultând următorii copii:^[3]

1. Godefroi (n. 1273/1274 – d. după 13 septembrie 1283).
2. Ioan (n. 1275–d. 1312), succesor în ducat.
3. Margareta (n. 4 octombrie 1276–d. 14 decembrie 1311, Genova), căsătorită în 9 iunie 1292 cu împăratul Henric al VII-lea.
4. Maria (d. după 2 decembrie 1338), căsătorită cu contele Amadeus al V-lea de Savoia.

Ioan I a avut câțiva copii ilegitimi:

1. Gillis van der Balcht
2. Jean Meuwe, senior de Wavre și Dongelberg.^[6]
3. Margareta de Tervuren, căsătorită în 2 martie 1292 cu Jean de Rode de Lantwyck
4. Jan Pylyser (n. 1272 - d. 1342)
5. Jan van der Plasch