Iris M. Zavala

Iris M. Zavala
Date personale
Născută	27 decembrie 1936 Ponce⁠(d), Puerto Rico, SUA
Decedată	10 aprilie 2020 (83 de ani)[1] Madrid, Spania[1]
Cauza decesului	COVID-19[1]
Cetățenie	Statele Unite ale Americii
Ocupație	scriitoare critic literar[*]​ profesoară universitară[*]​ jurnalistă romancieră[*]​ poet
Limbi vorbite	limba spaniolă[3] limba engleză
Studii	Universitatea din Salamanca University of Puerto Rico[*][[University of Puerto Rico (public university system in Puerto Rico)|​]]
Limbi	limba spaniolă limba engleză
Patronaj	Universitatea din Utrecht Universitatea din Minnesota
Specie literară	poezie, eseu
Influențe Fernando Lázaro Carreter[*][[Fernando Lázaro Carreter (Spanish journalist and linguist (1923-2004))|​]]
Note
Premii	Bursă Guggenheim[*]​[2]
Modifică date / text

Iris M. Zavala (n. 27 decembrie 1936, Ponce^⁠(d), Puerto Rico, SUA – d. 10 aprilie 2020, Madrid, Spania) a fost o autoare, cărturară și poetă portoricană, care a trăit ulterior în Barcelona, Spania^[4]. A publicat peste 50 de lucrări în nume propriu, plus alte sute de articole, comunicări și conferințe.

A murit suferind de COVID-19 în Madrid în timpul pandemiei de COVID-19 în Spania, la vârsta de 83 de ani^[5].

Zavala s-a născut pe 27 decembrie 1936 în Ponce, Puerto Rico^[6]. A absolvit de la Universitatea din Puerto Rico, cu o diplomă de licență în literatură și de la Universitatea din Salamanca cu o diplomă "Licenciatura" (echivalentul unui masterat) și una de doctor. A fost influențată de Fernando Lázaro Carreter^[7].

Zavala a predat în Puerto Rico, Mexic, Statele Unite ale Americii, Țările de Jos, Italia, Germania și Spania. În Spania a fost membru UNESCO a catedrei de studii latino-americane la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona și membru Ramon LLul la Universitatea din Mallorca^[8][9]. Zavala s predat în mai multe universități din Statele Unite, printre care la Universitatea din Minnesota^[10].

A fost, de asemenea, critic literar și eseist. În 1980, ea a scris capodopera „Kiliagonía”, un roman în orașul Ponce^[11]. Al doilea roman a fost „Nocturna, mas nu funesta” (1987), publicat de Montesinos (Barcelona, Spania). Acesta a fost adaptat ca piesă de teatru de Group Alcores din Madrid. Alte lucrări sunt „El libro de Apolonia o de las Islas” și „El sueño del amor”^[12].

• Decorată de Regele Juan Carlos I al Spaniei. „Encomienda, Lazo de Dama de la Orden de Mérito Civil” 1988
• Medalia de Onoare, Instituto de Cultura Puertorriqueña, San Juan, Puerto Rico, aprilie 1994.
• Doctor Honoris Causa, Universitatea din Puerto Rico, iunie 1996.
• Medalie de Aur, Ateneo Puertorriqueño. 1998.
• Catedra UNESCO de Studii Latinoamericane, Universitatea Pompeu Fabra, 2001
• Doctorat onorific, Universitatea din Malaga. 2004.
• María Zambrano Thought Award, Junta de Andalucía. 2006.
• Premiul Pen Club (bazat pe „El libro de Apolonia o de las islas”).