Isidora Constantinovici-Hein

Isidora Constantinovici-Hein
Date personale
Născută26 decembrie 1889
Câmpulung Moldovenesc, Austro-Ungaria
Decedată5 noiembrie 1981, (92 de ani)
Graz, Austria
Căsătorită cuJørgen Hein,
Wladimir Zagorodnikow
CetățenieAustria Austria
Ocupațiepictoriță Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticpictură
StudiiAcademia din Praga
PregătireKarl Oswald Olszewski, André Lhote, Eustațiu Stoenescu

Isidora Constantinovici-Hein (n. 26 decembrie 1889, Câmpulung Moldovenesc, Bucovina, Austro-Ungaria – d. 5 noiembrie 1981, Graz, Austria) a fost o pictoriță română.[1]

A fost fiica unui funcționar public chezaro-crăiesc din Bucovina.

După ce a luat bacalaureatul la Liceul de fete din Cernăuți, și-a continuat studiile la Academia din Praga, în parte mulțumită unui stipendiu oferit de fondul bisericii ortodoxe. După absolvirea Academiei și apoi a examenului pentru admiterea în învățământ în 1914, a devenit suplinitoare la Liceul de fete din Cernăuți.[2]

Cariera artistică

[modificare | modificare sursă]

După încheierea Primului Război Mondial, în 1919 a participat cu 10 picturi mari la o expoziție de artă, la Cernăuți. Apoi a avut o expoziție de succes în București, la Ateneul Român, în 1921.[2]

În anii 1923 și 1924 a obținut un concediu de studii, pe care l-a petrecut la München și Paris. La München a lucrat în atelierul pictorului Prof. Hofmann și în cel al pictorului Karl Oswald Olszewski. Cu această ocazie a expus lucrări la expoziția de artă Glaspalast din München.[2]

La Paris a lucrat în atelierul lui André Lhote și al pictorului român Eustațiu Stoenescu, pe care îl cunoscuse la București, cu ocazia expoziției de la Ateneu.[2]

Întoarsă în patrie, a deschis expoziții personale la Cernăuți, București și alte orașe din România, și a expus în expoziții de grup. Activitatea de profesoară de liceu nu a împiedicat-o în munca de creație, reușind chiar să facă unele călătorii de studii în Italia, Franța, Austria, Danemarca etc.[2] Fiind la Copenhaga, s-a căsătorit cu Jørgen Hein, la 28 mai 1927, dar a rămas curând văduvă, la 17 septembrie 1927.[1]

În Universul Literar, anul XLVI, nr. 20, din 11 mai 1930, Mihail Gh. Constantinescu semna articolul elogiativ "Expoziția Izadora Constantinovici-Hein - Sala Ileana"[3]. De remarcat o altă grafie a prenumelui ei: Izadora.

La 23 iunie 1938 s-a căsătorit cu pictorul Wladimir Zagorodnikow (Kursk 1896 – 1984 Graz).[1]

În 1941 s-a mutat la Graz, în Austria, unde a deschis în 1945 o expoziție, la care a reușit să vândă aproape toate lucrările expuse.[1]

În 1947 a deschis la sala „Joanneum" din Graz o expoziție cu titlul Rumänische Kunst (Arta românească), cu imagini din patrie, la care a adăugat elemente de ată populară din Bucovina, cuprinzând covoare, broderii etc.[1]

A ilustrat cartea Folk tales from Roumania (Povești populare din România) de Ion Creangă, tradusă în engleză de Mabel Nandris, apărută la Londra, în 1952, la editura Routledge and Kegan Paul. A semnat ilustrațiile cu numele Iza Constantinovici-Hein.[4][5]

În 1962 a avut o expoziție la New York, în care a expus și lucrări realizate de ea în Bucovina.[1]

  • Membră a uniunii artiștilor din Cernăuți.
  • Membră a sindicatului artiștilor din București.