Jean Negulesco

Jean Negulesco
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Craiova, România[3] Modificați la Wikidata
Decedat (93 de ani)[4][5][6][7][8] Modificați la Wikidata
Marbella, Andaluzia, Spania[9] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuDusty Anderson[*][[Dusty Anderson (American actress (1918-2007))|​]] () Modificați la Wikidata
Cetățenie România
 Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațiescenarist
actor
regizor de film
pictor
regizor[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[5]
limba română
limba franceză Modificați la Wikidata
Alma materColegiul Național Carol I din Craiova
Alte premii
Stea pe Hollywood Walk of Fame[*] Modificați la Wikidata

Jean Negulesco (născut Ioan Negulescu), n. , Craiova, România – d. , Marbella, Andaluzia, Spania) a fost un pictor, regizor de film, scenarist și producător de film originar din România.

Talentul pentru artă se arată timpuriu, când tânărul Jean Negulescu, cercetaș voluntar în rândurile Crucii Roșii în timpul Primului Război Mondial, schițează un portret al lui George Enescu. Jean Negulescu se hotărăște să devină pictor atunci când maestrul George Enescu, căruia i-a plăcut desenul, îl cumpără cu un preț ridicat. Cu toate că începuse să ia lecții de pictură la București, tatăl său îl trimite la Paris să studieze economia și artele.

Pentru o vreme frecventează cursurile "Academiei Julian", neglijând însă total științele economice, și, în consecință, nu mai primește bani de acasă. Pentru a-și asigura existența în capitala Franței, muncește seara în restaurante, spălând vasele, în timp ce ziua, copiază operele marilor maeștri în muzee, cópii pe care le vinde ieftin. În acest timp se împrietenește cu unii din artiștii avangardei pariziene precum Brâncuși, Modigliani, Pascin, Soutine și alții.

De asemenea, frecventează cercul dadaiștilor în frunte cu Tristan Tzara, și el originar din România, care exercită o puternică influență asupra picturii sale. În mijlocul anilor douăzeci, se mută în sudul Franței, unde zugrăvește peisajele Rivierei.

În 1927 se căsătorește cu o tânără americană și se mută la New York, unde își organizează o expoziție cu picturile sale. În 1929 divorțează și se stabilește în California. Este un moment hotărâtor în viața sa, căci acum se lansează la Hollywood în lumea filmului, începe să semneze: Negulesco. Scrie scenarii și este asistent de regie la filmele "Captain Blood" și "A Farewell To Arms", acesta din urmă după romanul "Adio arme" al lui Ernest Hemingway. Felul său de a lucra l-a impresionat pe Benjamin Glaser, care-l angajează la studiourile "Paramount Pictures" pentru trei ani, întâi ca scenarist colaborator, apoi ca director adjunct și în sfârșit ca regizor. Regizează primul film de lung metraj, "Singapore Woman" ("Femeia din Singapore") pentru studiourile "Warner Brothers" în 1941, dar abia trei ani mai târziu, în 1944, înregistrează un succes remarcabil cu filmul "The Mask of Dimitrios" ("Masca lui Dimitrios"), bazat pe subiectul unui roman de Eric Ambler. În 1948, filmul "Johnny Belinda" are un succes extraordinar, interpreta principală, Jane Wyman primind premiul Oscar ca cea mai bună actriță. Urmează drama "Three Came Home" ("Trei se întorc acasă", 1950) bazat pe un fapt real din timpul războiului, cu Claudette Colbert, comedia "How to Marry a Millionaire" (Cum să te căsătorești cu un milionar) cu Marilyn Monroe, primul film pe ecran lat (Cinemascop), apoi în același sistem de ecran lat filmul "Daddy Long Legs" (1954) cu Fred Astaire. Jean Negulesco intră în studiourile "20th Century-Fox", unde continuă să lucreze până în anul 1970, când realizează ultimele sale filme, "Hello Good-bye" și "The Invincible Six" ("Cei șase invincibili").

Distincții, onoruri

[modificare | modificare sursă]

Jean Negulesco a fost membru al "Academy of Motion Picture" și a fost distins cu "Silver Tray" de către "International Executive Service Corporation" și cu "The Laurel Award" pentru întreaga sa producție regizorală. A fost membru de onoare în "American-Romanian Academy of Arts and Sciences" și în anul 1983 i s-a decernat Diploma de Onoare a Academiei. În 1984 și-a publicat memoriile sub titlul "Things I Did and Things I Think I Did" ("Lucruri pe care le-am făcut și lucruri pe care cred că le-am făcut"). Jean Negulesco a murit în urma unui atac cardiac la 18 iulie 1993 în Marbella (Spania).

  1. ^ „Jean Negulesco”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ http://www.independent.co.uk/news/people/obituary-jean-negulesco-1486414.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ „Jean Negulesco”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ Jean Negulesco, Munzinger Personen, accesat în  
  5. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ Jean Negulesco, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  7. ^ Jean Negulesco, Filmportal.de, accesat în  
  8. ^ Jean Negulesco, Find a Grave, accesat în  
  9. ^ „Jean Negulesco”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  • Manuela Cernat, Jean Negulescu - Un român la Hollywood, NOI Media Print

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Jean Negulesco la Wikimedia Commons Articole biografice