Johann Friedrich Blumenbach
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Johann Friedrich Blumenbach | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [4][5][6][7][8] Gotha, Turingia, Sfântul Imperiu Roman[9][10][11] |
Decedat | (87 de ani)[4][6][7][8][12] Göttingen, Regatul Hanovra[13][10][9] |
Înmormântat | Albani-Friedhof[*] |
Părinți | Heinrich Blumenbach[*] |
Copii | Georg Heinrich Wilhelm Blumenbach[*] |
Cetățenie | Saxa-Gotha-Altenburg Saxa-Coburg și Gotha |
Ocupație | anatomist[*] antropolog paleontolog[*] zoolog[*] medic cadru didactic universitar[*] fiziolog[*] curator[*] biolog |
Limbi vorbite | limba germană[14][15] limba latină |
Activitate | |
Domiciliu | Regatul Hanovra |
Alma mater | Universitatea Georg-August din Göttingen[1] Universitatea din Jena[1] Ernestinum Gotha[*] |
Organizație | Universitatea Georg-August din Göttingen[1] |
Premii | Membru al Academiei Americane de Arte și Științe[*] membru străin al Royal Society[*] ()[2] Membru al Academiei Americane de Arte și Științe[*][3] |
Profesor pentru | Carl Friedrich Kielmeyer[*] , Johann Michael Ackner |
Modifică date / text |
Johann Friedrich Blumenbach (n. , Gotha, Turingia, Sfântul Imperiu Roman – d. , Göttingen, Regatul Hanovra) a fost antropolog și biolog german, unul dintre primii care a studiat specia umană prin prisma științelor naturale. Aplicând anatomia comparativă, a reușit să clasifice rasele umane, identificând cinci astfel de tipuri rasiale.
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut la Gotha[16] și a studiat medicina la Jena, obținând doctoratul în 1775 cu lucrarea De generis humani varietate nativa („Asupra deosebirilor naturale ale oamenilor”). Această lucrare, publicată în 1776, a devenit cea mai influentă scriere privind evoluția ulterioară a conceptului de „rasă umană”.
În 1776, Blumenbach a fost numit profesor „extraordinar” de medicină la Göttingen, materie pe care o a predat-o aici timp de aproape șase decenii. În toată această perioadă, a ținut un număr impresionant de cursuri de anatomie comparată, fiziologie și istoria medicinei. A fost omagiat ca Magister Germaniae de către toți iubitorii științelor naturii.
S-a retras în 1835, rămânând la Göttingen până la sfârșitul vieții.
Clasificarea rasială a lui Blumenbach
[modificare | modificare sursă]Bazându-se pe studii și cercetări craniometrice (măsurarea craniilor umane), Blumenbach clasifică specia umană în cinci rase:
- rasa caucaziană sau rasa albă;
- rasa mongoloidă sau rasa galbenă;
- rasa malaeziană sau rasa maronie;
- rasa negroidă sau rasa neagră;
- rasa americană (amerindiană) sau rasa roșie.
Interpretări
[modificare | modificare sursă]Toată această varietate rasială a determinat pe mulți să susțină faptul că aceste tipuri umane au apărut separat și independent. Blumenbach, dimpotrivă, consideră că toți indivizii umani au apărut dintr-o singură specie, varietățile apărând și evoluând datorită diferitelor condiții de viață din diferitele regiuni ale Terrei. Interpretarea lui Blumenbach este cu atât mai meritorie, mai ales că această teorie a unității originii umane a fost emisă cu multe decenii înainte ca Charles Darwin să elaboreze teoria evoluției.
Lista parțială a publicațiilor
[modificare | modificare sursă]- 1783-1788 : Medicinische Bibliothek (Göttingen : J. C. Dieterich).
- 1786 : Institutiones physiologicae (Göttingen : J. C. Dieterich, a patra ediție 1821) — tradusă în franceză sub titlul: Institutions physiologiques... de Jean-François Xavier Pugnet (1765-1846) (Lyon : J.-T. Raymann).
- 1786 : Introductio in historiam medicinae litterariam (Göttingen : J. C. Dieterich).
- 1787 : D. Jo. Frid. Blumenbachii,... de Nisu formativo et generationis negotio nuperae observationes (Göttingen : J. C. Dieterich).
- 1788 : D. Jo. Frid. Blumenbachii,... Commentatio de vi vitali sanguinis, recitata in consensu sollenni Soc. reg. scientiar. inter semisaecularia Academiae (Göttingen : J. C. Dieterich).
- 1788 : Synopsis systematica scriptorum quibus inde ab inauguratione Academiae Georgiae Augustae d. 17 sept. 1737 usque ad sollemnia istius inaugurationis semisaecularia 1787 disciplinam suam augere et ornare studuerunt professores medici gottingenses, digessit et edidit Jo. Fr. Blumenbach (Göttingen : J. C. Dieterich).
- 1790 : Jo. Frid. Blumenbachii,... Decas I (-VI) collectionis suae craniorum diversarum gentium illustrata (Göttingen : J. C. Dieterich).
- 1795 : De Generis humani varietate nativa (Göttingen : Vandenhoek et Ruprecht) — tradusă în franceză sub titlul: De l'Unité du genre humain et de ses variétés, ouvrage précédé d'une lettre à Joseph Banks, baronet et président de la Société Royale de Londres de Frédéric Charles Chardel (1776-1849) (Paris : Allut).
- 1796-1805 : Abbildunge naturhistorischer Gegenstände (Göttingen : J. H. Dieterich).
- 1798 : Über die natürlichen Verschiedenheiten im Menschgeschlechte... (Leipzig : Breitkopf et Härtel).
- 1803 : Specimen archoeologiae telluris terrarumque imprimis Hannoveranarum (Göttingen : H. Dieterich).
- 1803 : Manuel d'histoire naturelle, tradusă în germană de François Artaud de Soulange (două volume, Metz : Collignon).
- 1805 : Handbuch der vergleichenden Anatomie (Göttingen : H. Dieterich, reeditată de același editor în 1807).
- 1806 : Vergleichende Anatomie und Physiologie den Verdauungswerkzeuge der Säugethiere und Vögel (Berlin).
- 1807 : Geschichte und Beschreibung der Knochen des menschlichen Körpers. (Göttingen : H. Dieterich).
- 1807 : A Short System of comparative anatomy tradusă de William Lawrence (1785-1867) (Londres : Longman, Hurst, Rees et Orme).
- 1808 : Specimen historiae naturalis, antiquae artis operibus illustratae, eaque vicissim illustrantis (Göttingen : H. Dieterich).
- 1810 : Abbildunge naturhistorischer Gegenstände (Göttingen : H. Dieterich).
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Biodiversity Heritage Library, accesat în
- ^ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 39
- ^ (PDF) https://www.amacad.org/sites/default/files/media/document/2019-10/electionIndex1780-1799.pdf Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ a b Johann Friedrich Blumenbach, KNAW Past Members, accesat în
- ^ Johann Friedrich Blumenbach, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ a b Johann Friedrich Blumenbach, www.accademiadellescienze.it, accesat în
- ^ a b Johann Friedrich Blumenbach, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ a b Johann Friedrich Blumenbach, SNAC, accesat în
- ^ a b Блуменбах Иоганн Фридрих, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ a b www.accademiadellescienze.it, accesat în
- ^ „Johann Friedrich Blumenbach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ „Johann Friedrich Blumenbach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Painter, Nell (). The History of White People. New York, NY: W. W. Norton & Company. p. 72. ISBN 978-0-393-04934-3.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Blumenbach, Johann Friedrich (). The Elements of Physiology. translated by John Elliotson (ed. 4th). Longman, Rees, Orme, Brown, and Green.
- Schmidt-Wiederkehr P (martie 1973). „[J. F. Blumenbach–Chr. Girtanner–C. F. Becker: precursors of tissue theory of warmth production]”. Medizinische Monatsschrift (în German). 27 (3): 122–6. PMID 4579732.
- McLaughlin P (). „Blumenbach und der Bildungstrieb. Zum Verhältnis von epigenetischer Embryologie und typologischem Artbegriff”. Medizinhistorisches Journal. 17 (4): 357–72. PMID 11620622.
- Wiesemann C (noiembrie 1990). „[Johann Friedrich Blumenbach (1752–1840)]”. Der Pathologe (în German). 11 (6): 362–3. PMID 2290797.
- Bhopal R (decembrie 2007). „The beautiful skull and Blumenbach's errors: the birth of the scientific concept of race”. BMJ. 335 (7633): 1308–9. doi:10.1136/bmj.39413.463958.80. PMC 2151154 . PMID 18156242.
- Klatt N (2008). "Klytia und die "schöne Georgianerin" – Eine Anmerkung zu Blumenbachs Rassentypologie". Kleine Beiträge zur Blumenbach-Forschung 1: 70–101. urn:nbn:de:101:1-2008112813