Jupiter LV
Jupiter LV | |
Imagini de recuperare ale lui Jupiter LV făcute de Canada-France-Hawaii Telescope(d) în octombrie 2010 | |
Descoperire | |
---|---|
Descoperit de | Brett J. Gladman(d) |
Dată descoperire | 4 aprilie 2003 |
Denumiri | |
Nume alternative | S/2003 J 18 |
Caracteristicile orbitei [1] | |
20274000 km | |
Excentricitate | 0.105 |
Perioadă orbitală | −588.0 zile |
220.7° | |
Înclinație | 146.4° |
215.5° | |
98.15° | |
Sateliți | Jupiter |
Caracteristici fizice | |
Diametrul mediu | 2 km |
Magnitudinea aparentă | 23.4 |
Jupiter LV, cunoscut provizoriu ca S/2003 J 18, este un satelit natural al lui Jupiter. A fost descoperit de o echipă de astronomi condusă de Brett J. Gladman în 2003.[2][3]
Jupiter LV are aproximativ 2 kilometri în diametru și îl orbitează pe Jupiter la o distanță medie de 20,220 Gm în 587,38 zile, la o înclinare de 146° față de ecliptică (148° față de ecuatorul lui Jupiter), în direcție retrogradă și cu o excentricitate de 0.1048.[4]
Aparține grupului Ananke, sateliți retrograzi neregulați care orbitează în jurul lui Jupiter între 22,8 și 24,1 Gm, cu înclinații de aproximativ 150-155°.
Satelitul a fost pierdut în urma descoperirii sale în 2003.[5][6][7][8] A fost recuperat în 2017 și a primit denumirea permanentă în acel an.[9]
Datorită influenței perturbărilor, în 2019, valoarea excentricității lui Jupiter LV este 0,046, care este mai mică decât valoarea Lunii (valoarea Lunii este 0,054). Acest lucru face ca Jupiter LV să fie temporar cel mai circular satelit cu orbită neregulată din Sistemul Solar.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ S.S. Sheppard (2019), Moons of Jupiter, Carnegie Science, on line
- ^ Daniel W. E. Green (). „IAUC 8116: Satellites of Jupiter and Saturn”. International Astronomical Union.
- ^ MPEC 2003-G20: S/2003 J 18 April 4, 2003 (discovery)
- ^ MPEC 2017-L09: S/2003 J 18 June 2, 2017 (recovery and ephemeris)
- ^ Beatty, Kelly (). „Outer-Planet Moons Found — and Lost”. www.skyandtelescope.com. Sky & Telescope. Accesat în .
- ^ Brozović, Marina; Jacobson, Robert A. (). „The Orbits of Jupiter's Irregular Satellites”. The Astronomical Journal. 153 (4): 147. Bibcode:2017AJ....153..147B. doi:10.3847/1538-3881/aa5e4d.
- ^ Jacobson, B.; Brozović, M.; Gladman, B.; Alexandersen, M.; Nicholson, P. D.; Veillet, C. (). „Irregular Satellites of the Outer Planets: Orbital Uncertainties and Astrometric Recoveries in 2009–2011”. The Astronomical Journal. 144 (5): 132. Bibcode:2012AJ....144..132J. doi:10.1088/0004-6256/144/5/132.
- ^ Sheppard, Scott S. (). „New Moons of Jupiter Announced in 2017”. home.dtm.ciw.edu. Arhivat din original la . Accesat în .
We likely have all of the lost moons in our new observations from 2017, but to link them back to the remaining lost 2003 objects requires more observations a year later to confirm the linkages, which will not happen until early 2018. ... There are likely a few more new moons as well in our 2017 observations, but we need to reobserve them in 2018 to determine which of the discoveries are new and which are lost 2003 moons.
- ^ Sheppard, Scott S. (). „Jupiter's Known Satellites”. home.dtm.ciw.edu. Arhivat din original la . Accesat în .