Laurențiu Bran

Laurențiu Bran
Date personale
Născut	1865 Tohat
Decedat	1942 (77 de ani) Aluniș, Sălaj
Naționalitate	România
Religie	Biserica Catolică
Ocupație	traducător, publicist
Pseudonim	Szamosújvári
Studii	Seminarul Teologic din Gherla
Activitatea literară
Activ ca scriitor	Literatura română modernă
Subiecte	primul român care a tradus poeziile lui Mihai Eminescu într-o altă limbă
Modifică date / text

Laurențiu Bran (n. 1865, Tohat, comitatul Sălaj – d. 1942, Aluniș, Sălaj) a fost un preot român greco-catolic, primul traducător român al poeziilor lui Mihai Eminescu într-o altă limbă.

Bran a slujit ca preot în Săplac pe Someș (azi Aluniș) între 1890 și 1942.

Laurențiu Bran s-a născut în 1865 în Tohat, comună pe valea Someșului, în apropiere de Cehu Silvaniei. A învățat la Gimnaziul Piarist din Sighet în 1886, iar apoi și-a continuat studiile la Seminarul Teologic din Gherla, pe care l-a absolvit în 1890, an în care s-a căsătorit cu Leontina Bran (1874-1941) și a fost hirotonit preot. A slujit mai întâi în Băița de sub Codru, apoi în Someș-Săplac (Alunișul de azi). A fost fratele mai mic al memorandistului Emil Bran, senator de Maramureș, apoi de Sălaj, vicar de Șimleu Silvaniei, canonic de Oradea. Văr cu poetul și pedagogul Petre Dulfu, autorul Isprăvilor lui Păcală. A murit în 1942. Este cunoscut faptul că a avut doi copii: Emil (1896-1897) și Reghina (căsătorită cu preotul Ioan Podoabă, mamă a patru fete).

Laurențiu Bran este primul traducător român al lui Mihai Eminescu în limba maghiară, traducere apărută încă în timpul vieții poetului (ianuarie 1889). Primul traducător în limba maghiară al lui Mihai Eminescu a fost József Sándor (în 1885).^[1] Bran a utilizat ca sursă ediția Maiorescu. Membru sârguincios al ASTRA, după Primul Război Mondial conduce despărțământul Jibou^[2], înființează biblioteci poporale în satele din zonă și organizează cursuri de alfabetizare a adulților. Redactor-șef, apoi editor al revistei Sălajul (1920-1929, 1933), publică și în alte reviste ardelene sau sălăjene traduceri, articole de istorie, culegeri de folclor.

• Antologia de traduceri Román költőkből (Din poeții români), în colaborare cu Révay Károly, Baia Mare, 1909 [1910?]^[3]

• Grigorie M. Croitoru, Maria V. Croitoru, Din folclorul copiilor și al tinerilor din Aluniș, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2008.

• Valentin Băințan, Arta corală din Maramureș, Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Maramureș, Baia Mare, 1982, pag. 133.
• Bibliografia Mihai Eminescu (1866-1970). Volumul 1. Opera, Editura Academiei Republicii Socialiste România,, București 1976. pag. 162-163.
• Bibliografia românească modernă (1831-1918), vol.I (A-C), Editura Științifică și Enciclopedică; Societatea de Științe Filologice din R.S. România, București, 1981. pag. 446.
• Ioan Ciocian, Biserica și societatea din Transilvania. Vicariatul Silvaniei în a doua jumătate a secolului al XlX-lea, "Vasile Goldiș" University Press, Arad, 2000. pag. 75, 258.
• Valentin Dărăban, Doru E. Goron, Contribuții la istoria presei românești în Sălaj. În: Acta Musei Porolissensis, vol. VI, Muzeul de Istorie și Artă, Zalău, 1982, pag. 473-50;
• Fejér László, Sajtótörténeti vázlat (=Schiță de istorie a presei sălăjene). În: Limes, revistă trimestrială de cultură a Sălajului, II, 1-2 (5-6)/1999. pag. 185-189.
• Rodica Firescu, Paralelisme și influențe reciproce în poezia română și maghiară. Rezumatul tezei de doctorat. Universitatea din București, Facultatea de limbă și literatură română, 1974, pag. 47-48.
• Leontin Ghergariu, Eminescu în ungurește. În: Țara Silvaniei, Revistă regională de cultură, vol. 1. Zalău, 1940, pag. 97-98.
• Nic. N. Munteanu, Simplă schiță bibliografică. Antologii din limba română în limbile străine [Egyszerű bibliográfiai jegyzet. Román irodalmi antologiák idegen nyelveken]. Eu și Europa, 1939, 4., pag. 11-12.
• Mircea Popa, Valentin Tașcu, Istoria presei literare românești din Transilvania, de la începuturi până în 1918. Cluj, Dacia, 1980, pag. 257-259.
• Publicațiile periodice românești (ziare, gazete, reviste). Tom III. Catalog alfabetic : 1919 - 1924, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1987. pag. 839-840.
• Réthy Andor, Eminescu költeményei magyarul (=Poeziile lui Eminescu traduse în limba maghiară). În: Irodalmi évkönyv 1957 (=Almanah Literar 1957), Állami Irodalmi És Művészeti Kiadó, Bukarest, 1956, pag. 461-490.
• Réthy Andor, Váczy Leona, Magyar irodalom románul. Könyvészet. 1830-1970. Literatură maghiară în limba română. Bibliografie. 1830-1970. București, Kriterion, 1983. pag. 19, 44, 60, 86.
• Iulian Sălajan, Tohat, străveche vatră românească de Sub Codru, Editura Societății Culturale Pro Maramureș "Dragoș Vodă", Cluj, 2000, pag. 182-183
• Elena Stan, Momentul "Tribunei" sibiene (1884-1903), Editura Minerva, București, 1985.
• Avram P. Todor, Eminescu în literatura maghiară. În: Convorbiri literare, LXXII, nr 6-9/Iunie-Sept. 1939.
• Avram P. Todor, Eminescu magyarul. În vol.: Eminescu válogatott versei. Kétnyelvű kiadás. Bukarest, Állami Könyvkiadó, 1950. (100 de ani de la nașterea poetului), pag. 234-237.
• Ioan Tomolea, Grațian C. Mărcuș, Zalăul și memorandiștii din 1892. În: Zalăul pe treptele istoriei: materiale prezentate la sesiunea de comunicări din 13-14 octombrie 1973. Zalău, Secția de propagandă a Comitetului Județean Sălaj al P.C.R., [1975], pag. 67-70.
• Stelian Vasilescu, Reviste culturale din nord-vestul Transilvaniei în perioada interbelică. În : Trepte vechi și noi în istoria Eparhiei Oradea. Mărturii - Evocări. Oradea, 1980, pag. 144.)

• Sălaj - Oameni și Opere (dicționar biobibliografic) Arhivat în 10 august 2013, la Wayback Machine.
• Iulian Sălăjan - Laurențiu Bran
• Eminescu și "Veneția" Arhivat în 21 martie 2005, la Wayback Machine.
• Laurențiu Bran on-line
• Antologia Román költőkből pe MEK