Listă de nume românești de origine maghiară

Acest articol enumeră o serie de nume românești originare din limba maghiară, forma lor originală, precum și traducerea în limba română (cel mai adesea o ocupație, o însușire personală sau un nume propriu din onomastica creștină).

Nume Forma originală Traducere
Aciu Ács Dulgher
Astaloș Asztalos Tâmplar
Almaș Almás; Almássy Meraru (cel care cultivă sau vinde mere)
Antal Antal Anton (nume propriu)
Avași Avasi Oșean (originar din Țara Oașului)
Balaș, Balași Balázs Blasiu (nume propriu)
Balint Bálint Valentin (nume propriu)
Balog Balog Stângaciu
Barna Barna Barnaba (nume propriu); „barna” înseamnă și brun
Bența, Bențe, Bențeș Bencés Benedictin (călugăr benedictin)
Bercheș Berkes poreclă diminutivă a numelui Bernát (Bernard) sau Bertalan (Bartolomeu)
Bereghi Beregi din Comitatul Bereg
Beșenei Bessenyei Peceneg
Bica Bika Taur
Bicfalvi Bikfalvi Originar din Bikfalva (Bicfalău)
Bihari Bihari Originar din Bihor, Bihorean, Bihoreanu
Biro, Birău Bíró Jude, judecător
Boboș Babos cultivator sau vânzător de fasole
Bogar Bogár „gândac” (folosit și ca poreclă pentru cineva cu părul sau ochii negri).
Bognar Bognár Rotaru
Bolca, Bolha; Bolcaș Bolha Purice
Borbil Borbély bărbier
Bordaș Bordas de la cuvântul takácsborda, o parte a războiului de țesut, deci un nume ocupațional menotimic pentru „țesător”
Boroș Boros Vieru (cultivatorul viței de vie; bor „vin”)
Buzaș, Buzași Búzás probabil de la numele „Buza” din limba cehă, diminutiv al numelui „Budislav”
Cardoș, Cardaș, Cordoș Kardos Cuțitaru (cel care fabrică săbii și cuțite; kard „sabie, spadă”)
Cengher Csenger nume propriu
Checicheș, Checichez Kecskés „căprar”, crescător de capre
Chedveș Kedves „drag”; „bine dispus”
Chelemen Kelemen Clement (nume propriu)
Cherecheș Kerekes Rotaru
Chereji, Cheregi Körösi Crișan (originar din ținutul Crișurilor)
Cheresteșiu Keresztes cruciat
Cherteș, Chirteș Kertész Grădinaru
Cheșu Kes „cuțit”
Chindriș, Chindruș, Chendereș, Chendereși Kenderes de la kender (sârmă, cânepă)
Chivari, Chiorean (Chioreanu), Teorean (Teoreanu) Kővári Chioariu (om originar din țara Chioarului)
Cichindeal, Cichindel, Cichindeleanu Tsikendál pronunțat „Țichindeal” (județul Sibiu)
Ciomoș Csomós Noduros, Butucos, Ciung
Cioloș Csalos Inselator, Ademenitor, Hot
Cionca Csonka „rănit”
Ciont Csont „os”
Ciorbea Csorba Știrbu, Știrbei
Chiș, Chișu, Chișiu Kiss Micu
Cormoș (Cormoși) Kormos „prăfuit, murdar”
Copos (Coposu) Kopasz Chelu, Pleșu, Pleșea
Cociș Kocsis Căruțaș/Vizitiu
Covaci (Covaciu) Kovács Fieraru, Faur
Cozac Kozák Cazacu
Curuț (Curuțiu) Kurucz curuț, luptător împotriva Austriei (1711)
Deac Deák Scrib
Dejeu Dezső Dezideriu (nume propriu)
Deneș Dénes Dionisie/Denis (nume propriu)
Derecichei Derecskei; Derecskey din localitatea Derecske
Doboș Dobos toboșar
Fazecaș Fazekas Olaru
Fărcaș Farkas Lupu
Fechete Fekete Negru
Feciche Fecske Rândunică
Feher, Feier Fehér, Fejér Albu
Fodor Fodor Crețu
Forgaci, Forgaciu Forgacs „așchie”
Gabor Gábor Gabriel (nume propriu)
Gabriș, Gavriș Gábris Diminutiv al numelui Gábor, Gabriel (nume propriu)
Goia (Goian) Gólya Barză
Gomboș (Gomboșu) Gombos Vânzator de nasturi
Haidu Hajdu Haiduc
Halas Halász Pescaru
Hotnog, Hatnaghi Hadnagy Locotenent
Hărăguș Harangos Clopotaru
Hârdău Hórdó Butoi
Hegheduș Hegedűs Lăutaru (hegedű „vioară, ceteră”)
Horgoș Horgos Strâmbu
Horvat Horváth Croat
Hossu, Hosu Hosszú Lungu
Ianoș János Ioan (nume propriu)
Iojă, Ioje, Iojică, Iojan Józsa, Józsi, Józsika Iosif
Iuhas Juhász Ciobanu (literal Oieru)
Jivan Zsivan Haiduc, tâlhar
Jiroș, Ziroș Zsíros „untură, grăsime”
Joldoș Zsoldos „mercenar”
Lăcătuș Lakatos „lăcătuș” (substantivul în sine vine de la cuvântul maghiar lakatos)
Boitor Bajtori Nume de origine maghiară, adaptat la începutul anilor 1800
Lobonț Labancz (Labanc) Luptător de partea Austriei, adversarul curuților (1711)
Lucaciu Lukács Luca
Mădăraș Madaras Păsăraru
Mengheș (Mengheși) Menges
Mesaroș, Mezaroș, Misaroș Mészáros Măcelaru (mai ales: „parlagiu”)
Micloș (Micloși), Miclăuș, Miclea, Miclovan Miklós Nicolae
Mihali Mihály Mihai (nume propriu)
Moghioroș Mogyoros Alunaru (cel care culege sau vinde alune)
Mogoș Magas Înalt
Molnar Molnár Moraru
Naghi (Naghiu), Noaghiu Nagy Mare
Nemeș Nemes Nobil de rang inferior sau mediu
Nemet (Nemeti), Nemeth Németh (Német) Neamțu
Olah Oláh Vlah, român
Orban Orbán Urban (nume propriu, ex. [1])
Oros, Oroș Orosz Rusu (și rutean = ucrainean)
Patachi Pataky, Pataki cineva ce locuiește lângă un pârâu (patak)
Pop, Pap Papp Popa
Pușcaș (Pușcașu, Pușcașiu, Pușcășoiu) Puskás Țintaș
Pustai Pusztai Originar din Puszta
Raț (Rațiu) Rácz, Rátz Sârb
Răcorean, Recorean, Roca Róka Vulpe, Răzlețu
Remeș Rémes Grozavu (rém „spaimă, teroare”)
Săbăduș Szabados Cel liber, cel slobod (cu referire la țăranii liberi)
Sabo (Sabou), Sabău Szabó Croitoru
Sechel Székely Secuiu
Sigartău, Sighiartău Szijjártó Șelaru
Silaghi Szilágyi Sălăgean, Sălăgeanu, Sălăjean, Sălăjeanu
Socaci (Socaciu) Szakács (Szakacs) Bucătaru
Sas Szász Sașu
Satmari Szathmáry Originar din Satu Mare, Sătmărean, Sătmăreanu
Suciu, Sociu, Seciu Szűcs, Szőcs Blănaru/Tăbăcaru/Cojocaru
Silaș, Silași Silas Păduraru
Silivaș Szilvás, Szilváss, Szilvássy Prunaru (cel care cultivă sau vinde prune)
Șandor, Șandru, Șendrea Sándor Alexandru (nume propriu)
Șargu Sárga Galben
Șimon Simon Simon (nume propriu)
Șipoș (Șipoși), Sipoș (Sipoși) Sipos „muzician”
Șovagău, Șuvagău, Șuvăgău Sóvágó tăietor de sare (miner într-o ocnă de sare)
Șuteu Sütő Brutaru (süt „coace, prăji”)
Tacaci Takács Țesător
Tancău Tankó „simplu, prost”
Taloș Tálos Olaru
Tamaș (Tamași), Tămaș Tamas Toma (nume propriu)
Teglaș Téglás Țiglar/Cărămidar
Terheș Terhes obositor, plictisitor
Timar Tímár Tăbăcaru
Tocai Tokaji originar din Tokaj
Toroc Török Turc
Tot (Totu), Tat (Tatu), Tăut, Tăutu Tóth (Tót) Slovac
Turău Túró caș
Uvegheș Üveges Sticlaru
Vaida Vajda „lider de război” sau „stăpân de război”
Varga Varga Cizmaru
Vărădean (Vărădeanu) (Varodi) Váradi (Varadi), Várady (Várady) Originar din Oradea (Nagyvárad) sau dintr-o localitate cetate, fortăreață (vár, várad, várda)
Vereș Vöröss, Vörös Roșu
Vida Vida patronimic al numelui Vid (Vitus)
Vig (Vigu) Vígh, Víg Veselu
Virag Virág „floare”
Zilahi Zilahi, Zilahy Zălăuan, originar din Zalău
Zoltan Zoltán „duce, prinț” (de la ducele Zoltan)
  • Éva Turcu; Mic dicționar maghiar-român, București, 1978.
  • Iorgu Iordan; Dicționar al numelor de familie românești, editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983