Locul fosilifer Cernegura

Locul fosilifer Cernegura
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Amplasarea culmilor cu depozite fosilifere - Cernegura Cozla și Pietricica, în arealul orașului Piatra Neamț
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția	Județul Neamț România
Cel mai apropiat oraș	Piatra Neamț
Coordonate	46°54′42″N 26°21′57″E () / 46.91167°N 26.36583°E^[1]
Suprafață	198,20 ha
Înființare	1971, declarat în 2000
Modifică date / text

Locul fosilifer Cernegura este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al orașului Piatra Neamț.

Localizare

Aria naturală este localizată în partea sud-vestică a orașului Piatra Neamț^[2], în dreapta râului Bistrița pe unul dintre versanții dealului Cernegura (852 m altitudine^[3]). Arealul geografic menționat - care ocupă o suprafață de 198,20 hectare^[4] - a fost situat în Oligocen pe fundul Mării Paratethys^[5].

Descriere

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate)^[6]. Ea reprezintă o zonă de interes paleontologic - în speță o zonă colinară cu depozite de resturi fosilifere de pești și scoici caracteristice zonelor cu un climat subtropical^[3] atribuie perioadei Oligocenului - depozitate în roci sedimentare constituite din gresii și marne.

Fosile identificate aici pot fi vizionate la la Muzeul de Știinte Naturale din Piatra Neamț^[3].

Zona fosiliferă Piatra Neamț

În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cerenegura, Pietricica și Agârcia.

Contextul geologic

Contextul geologic^[7] fosilifer este constituit din stive de roci moi groase de aproximativ 100 m formate în adâncurile Mării Paratethys. O particularitate a acesteia avea să determine conservarea în straturile de sedimente a corpurilor animalelor moarte. Astfel spre diferență de alte mări și oceane, datorită unor particularități ale reliefului submarin Paratethys nu beneficia de existența unui circuit eficient de oxigenare a straturilor de apă de adâncime. În lipsa oxigenului lipseau și microorganismele care să descompună cadavrele, în absența unor procese biologice de descompunere materia organică respectivă pornind pe drumul fizico-chimic lung, la capătul căruia se află petrolul. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Cernute foarte fin, sedimentele s-au depus peste corpurile ființelor, generând o rocă deosebită care se desface sub muchia ciocanului geologic în foi subțiri - asemenea foilor unei cărți.

Fauna marină fosilă găsită aici^[7] este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri și opt specii noi, iar în monografia din 1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai descoperit fosile de crabi și alte crustacee înrudite, fosile de broaște țestoase precum și fosile aviare.

Istoricul zonei

Cercetările paleontologice au început^[7] în zona orașului Piatra Neamț din 1883, nume precum^[7] Leon Cosmovici (sec. XIX), Mircea Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici.

S-au publicat^[7] monografii precum Păturele cu pești din Munții Pietricica și Cozla - Districtul Neamț. Orașul Peatra (Leon Cosmovici, 1887), Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț (Ciobanu Mihai, 1977) și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant.

Zone similare din România

Din România "Acvariul de Piatră" din zona orașului Piatra Neamț^[7] este cel mai mare și mai complex. Zone smiliare^[7] se găsesc în Moldova la Gura Humorului (aici s-a găsit de exemplu un pește de 1,8^[8] m de către paleontologul T. Brustur), în Muntenia, la Suslănești, lângă Câmpulung (număr de specii mai restrâns, situație însă mai complexă deoarece aici s-ai găsit și fosile de arbori, precum și amprente fosilizate de fulgi și pene ale unor păsări)

Vezi și

Bibliografie

Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț, Ciobanu Mihai, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1977

Note

^ en Eunis,eea.europa.eu - Locul fosilifer Cernegura; accesat la 13 octombrie 2012
^ en ProtectedPlanet.net - Locul fosilifer Cernegura Nature Reserve^{[nefuncțională]}; accesat la 13 octombrie 2012
^ ^a ^b ^c Rezervația paleontologică Cozla-Pietricica- Cernegura pe portalul viziteazaneamt.ro accesat 19 octombrie 2012
^ Apmnt.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Neamț; accesat la 13 octombrie 2012
^ Acvariul de Piatră, p. 48 , Marea Noastră, serie nouă an XX, Nr. 1 (74), ianuarie-martie 2010 Arhivat în 5 martie 2016, la Wayback Machine. accesat 2012.10.10
^ Cdep.ro - Leagea nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în 24 aprilie 2020, la Wayback Machine.; accesat la 29 septembrie 2012
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g Acvariul de Piatră, Supliment Zoom, Nr. 59, 2008.12.06, Jurnalul Național accesat 26 octombrie 2012
^ Pești de 1,8 metri pe stânci la Voroneț - impresii de călătorie Arhivat în 7 septembrie 2013, la Wayback Machine. accesat 2012.05.06

Legături externe

[1] Eunis,eea.europa.eu - Locul fosilifer Cernegura; accesat la 13 octombrie 2012

[2] ProtectedPlanet.net - Locul fosilifer Cernegura Nature Reserve^{[nefuncțională]}; accesat la 13 octombrie 2012

[cpc-3] Rezervația paleontologică Cozla-Pietricica- Cernegura pe portalul viziteazaneamt.ro accesat 19 octombrie 2012

[4] Apmnt.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Neamț; accesat la 13 octombrie 2012

[5] Acvariul de Piatră, p. 48 , Marea Noastră, serie nouă an XX, Nr. 1 (74), ianuarie-martie 2010 Arhivat în 5 martie 2016, la Wayback Machine. accesat 2012.10.10

[6] Cdep.ro - Leagea nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în 24 aprilie 2020, la Wayback Machine.; accesat la 29 septembrie 2012

[sz-7] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g Acvariul de Piatră, Supliment Zoom, Nr. 59, 2008.12.06, Jurnalul Național accesat 26 octombrie 2012

[8] Pești de 1,8 metri pe stânci la Voroneț - impresii de călătorie Arhivat în 7 septembrie 2013, la Wayback Machine. accesat 2012.05.06

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]