Lucia Dracopol-Ispir
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Lucia Dracopol-Ispir (n. 5 noiembrie 1907, Măcin - d. 26 septembrie 1978) a fost un critic și istoric de artă român, foarte activ în viața publică artistică în prima jumătate a secolului al XX-lea.
Biografia
[modificare | modificare sursă]S-a născut la Măcin în Dobrogea, a fost licențiată în litere (1929) și în filosofie (1933) la Facultatea de litere și filosofie a Universității din București. Susține un doctorat în istoria artei la Universitatea din Cernăuți (1937) și urmează specializare și studii după doctorat la Paris, Sorbona, Institut de l'Art et d'Archélogie (1937). .A publicat începând cu anul 1930 cronici de artă plastică în Universul literar si artistic, Rampa, Ilustrațiunea română, Viitorul, Semnalul, Timpul, Convorbiri literare, Revista Muzeelor, ș.a.. Între anii 1930 și 1934 susține la Radio România conferințe pe teme de artă plastică („Pictorul Grigorescu“, „Sculptura românească în lemn“, „Școala de la Barbizon“, „1848 în pictura franceză“, etc) - perioadă care corespunde cu îndeplinirea funcției de referent literar a criticului de artă H. Blazian la Societatea română de Radiodifuziune -, a organizat expoziții retrospective de artă (1934, Negulici, și catalogul aferent, ș.a.). După al doilea război mondial publică studii de artă în revistele cu tematică medicală din Ungaria, Marea Britanie și Bulgaria (vasta activitate publicistică nu este încă repertoriată pentru a se vedea contribuțiile sale la istoria artelor contemporane și ale celei clasice). [1] A predat istoria artelor la Academia liberă de pictură Guguianu până în 1948 la desființarea instituțiilor particulare de învățământ. A activat la facultatea de litere si filosofie a Universității din București. În volumul său despre clasicismul în pictura românească se disociază de periodizarea făcută de profesorul G, Oprescu și intențiile ei de a dezvolta ideile în volume separate nu au fost posibile atunci, fostul ei profesor fiind „starostele” criticii și istoriei de artă din România.
Sora sa mai mare, Natalia Caliopi Dracopol (1906-1985), care semna Lya Dracopol-Fudulu, a fost scriitoare și editoare de cărți pentru copii. Criticul și istoricul de artă Mihai Ispir (1950-1990) i-a fost nepot.
Volume publicate
[modificare | modificare sursă]I. Negulici : 1812-1851, București, Editura "Națională-Ciornei", 1934, colecția Pictorii nostri
Pictorul Negulici, București, Institutul de Arte Grafice, 1939, 160p. + 33 planșe alb-negru, reeditare în anul 2012 la Editura Ars Docendi.
Clasicismul în pictura românească, București, Editura Rotativa, colecția Artă și Cultură, 1939
Pictorul revoluționar I.D. Negulici, Ploiești, Sfatul popular al Regiunii Ploiești, Muzeul regional de istorie și Muzeul regional de artă, 1963, 107 p.
Arta domnițelor (eseuri), București, Editura Cugetarea, 1935 semnat Lucia Dracopol
Articole în reviste (selectiv)
[modificare | modificare sursă]Giovanni Schiavoni (1804-1848), în Timpul, nr. 519, 12 octombrie 1938, pag. 2
Tot despre Giovanni Schiavoni, în Timpul, nr. 540, 2 noiembrie 1938, pag. 2
Afilieri
[modificare | modificare sursă]Asociația Publiciștilor din România, 1930
UAP din România, 1960
Neconcordanțe
[modificare | modificare sursă]Afilierea la Accademia Raffaello din Urbino (http://www.accademiaraffaello.it/gliaccademici.html, accesată la 01.08.2022) nu se confirmă.
Nu s-a găsit lucrarea Carol Wallenstein, atribuită ei, apărută la Editura Meridiane în 1965.
O altă referință socotește că a obținut doctoratul la București.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea, 1940, p. 285
http://grafimetria.ro/scriitor/dracopol-fudulu-lya/ accesat la 01.08.2022
http://www.scia.ap.istoria-artei.ro/resources/2019/Art%2003-Silvan_Arta-sec-XIX.pdf, accesat la 01.08.2022
Florica Cruceru, Alice Dinculescu, Istorici și critici de artă români. 1800-1980, București, Editura ACS, 2021
Tudor Teodorescu-Braniște, Scara vieții, 1976
***, Almanahul Asociației Publiciștilor Români, 1938.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Cruceru, Florica; Dinculescu, Alice (). Istorici şi critici de artă români. 1800-1980. ACS. p. 82.