María Corda

María Corda
Date personale
Nume la naștereFarkas Mária Antónia Modificați la Wikidata
Născută[1][2] Modificați la Wikidata
Deva, Hunedoara, România Modificați la Wikidata
Decedată (77 de ani)[3][4] Modificați la Wikidata
Thônex⁠(d), Geneva, Elveția Modificați la Wikidata
Căsătorită cuAlexander Korda (–) Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță
silent film actor[*][[silent film actor (actor or actress who appears in silent films)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară
limba germană
limba engleză Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuUngaria
Viena
Berlin
Hollywood
New York City
Geneva  Modificați la Wikidata
Ani de activitate1919–1929
Modifică date / text Consultați documentația formatului

María Corda (Mária Antónia Farkas, n. , Deva, Hunedoara, România – d. , Thônex⁠(d), Geneva, Elveția) a fost o actriță maghiară și o vedetă a filmului mut în Germania și Austria.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

A început cariera de actriță în teatrele din Budapesta în primele zile ale Primului Război Mondial și la scurt timp după destrămarea Austro-Ungariei, a început să lucreze și în industria cinematografică. Primul ei rol a fost în Se ki, se be în 1919, al regizorului maghiar Korda Sandor, care va fi cunoscut sub numele de Alexander Korda. S-a căsătorit cu Sandor, în acel moment acesta era regizorul principal în industria de film din Ungaria, în 1919. El a distribuit-o în trei filme în acel an Trandafirul alb (Fehér rózsa), Ave Caesar! și Numărul 111 ( A 111-es) pe care le-a regizat.[5][6]

Tânărul cuplu a fost afectat de agitația din Ungaria care a urmat la destrămarea Imperiului Austro-Ungar. Pentru o scurtă perioadă, Ungaria a fost o democrație condusă prost, apoi o dictatură comunistă și, în sfârșit  – cu sprijinul forțelor occidentale  – Miklós Horthy a transformat Ungaria într-o regență autoritară. Maria și Alexander au continuat să realizez filme, indiferent de cine a fost la putere, Maria fiind cea mai cunoscută actriță din Ungaria și soțul ei cel mai important regizor.[5]

Cu toate acestea, soțul ei a fost luat în octombrie 1919 (în perioada Terorii Albe) de poliția secretă a lui Horthy și a dispărut,[5] Maria a reușit să ajungă la cumnatul ei, Zoltan Korda, cei doi au aflat unde a fost ținut Alexander, la un hotel din Budapesta care era notoriu pentru faptul că avea o cameră de tortură în subsolul său. Maria s-a dus la Misiunea Militară Britanică și la nepotul ei, scriitorul englez Michael Korda,[6] pentru că soțul ei să fie eliberat, în caz contrar amenințând că va provoca un scandal internațional prin care va expune foarte probabil rolul guvernului britanic în a-l defini pe Horthy ca regent.[7][5][6]

Soțul ei a fost eliberat și apoi au fugit din țară, cei doi s-au mutat la Viena, o alegere logică, deoarece germana era a doua limbă a Ungariei.[6] Aici și-au schimbat numele, el în Alexander Korda și ea, din motive necunoscute, în „Maria Corda” - cu C. La Viena, el a început să regizeze filme până în 1920, iar cuplul a avut un copil, Peter Vincent Korda, singurul lor copil, născut în 1921.[8] Maria Corda a devenit în curând o vedetă a filmului mut austriac, jucând în filme epice regizate de soțul ei, ca de exemplu Samson und Delila (1922), sau în Die Sklavenkönigin regizat de Michael Curtiz (1924). Ea a jucat și într-un film epic italian similar, Gli ultimi giorni di Pompei (Ultimele zile ale Pompeiului, 1926), regizat de Carmine Gallone și Amleto Palermi după un roman omonim de Edward Bulwer-Lytton.

În 1926, Corda și soțul ei s-au mutat la Berlin, unde au avut succes ca echipă, el ca regizor, iar Maria în roluri principale. În curând au atras suficientă faimă astfel încât Mariei i s-a oferit un contract cu First National, un studio de la Hollywood; de asemenea și soțul ei a semnat contractul, ca un fel de ofertă la pachet. Au mers cu vaporul în America în acel an și s-au stabilit în Beverly Hills.

Din păcate, Corda nu a mai avut același succes la Hollywood. A apărut în primele producții ale lui Korda din SUA, în special The Private Life of Helen of Troy (1927), dar niciunul dintre filme nu a avut un prea mare succes. Din păcate, la fel ca multe alte vedete ale filmului mut din aceea perioadă, cariera ei la Hollywood s-a încheiat brusc în 1928 odată cu răspândirea filmelor cu sunet, mai ales că ea învățase puțină engleză și avea un accent pronunțat. Când contractele cu studioul s-au încheiat, Alexander s-a folosit de larghețea legilor privind divorț în California, punând astfel capăt unei căsătorii care a fost furtunoasă timp de mulți ani. El s-a întors în Europa și a ajuns repede să fie în centrul producătorilor britanici de film pentru următorii douăzeci și cinci de ani.

Corda s-a mutat la New York, unde a scris o serie de romane. Ultimii ani ai vieții i-a petrecut în apropiere de Geneva, în Elveția. Când fostul ei soț a fost numit cavaler în 1942, Corda a insistat să fie numită „Lady Korda”, cu toate că Alexander s-a recăsătorit între timp, iar după moartea lui ea a făcut mai multe încercări extrem de mediatizate pentru a se afirma ca văduvă și pentru a revendica o moștenire, dar a pierdut în instanțele britanice, deoarece fostul ei soț s-a căsătorit de trei ori.[9] Korda i-a plătit o pensie substanțială până la moartea sa în 1956.[10]

Filmografie parțială

[modificare | modificare sursă]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ „María Corda”, Internet Movie Database, accesat în  
  3. ^ Filmportal.de, accesat în  
  4. ^ http://www.steffi-line.de/archiv_text/nost_film20b40/107_corda_maria.htm, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ a b c d Kulik, Karol. Alexander Korda: The Man Who Could Work Miracles. Virgin Books, 1990. ISBN 978-0870003356
  6. ^ a b c d Korda, Michael. Charmed Lives: A Family Romance. Random House, 1979. ISBN 9780394419541
  7. ^ Charmed Lives (1979) by Michael Korda, p. 67
  8. ^ „Alexander Korda - Biography”. Accesat în . 
  9. ^ Korda, p. 442-445
  10. ^ Korda, p. 85

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=María_Corda&oldid=15603873