Marisa Mell

Marisa Mell

Marisa Mell în 1968
Date personale
Nume la naștereMarlies Theres Moitzi
Născută[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Graz, Germania Nazistă[6] Modificați la Wikidata
Decedată (53 de ani)[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Viena, Austria[7] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (cancer esofagian) Modificați la Wikidata
CetățenieAustria Austria
Ocupațieactriță de film
actriță de teatru
Activitate
Ani de activitate1954–1991
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Marisa Mell pe numele adevărat Marlies Theres Moitzi (n. , Graz, Germania Nazistă – d. , Viena, Austria) a fost o actriță de film austriacă, a cărei mare parte din carieră a fost petrecută în cinematografia italiană. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără Ultima cavalcadă spre Santa Cruz (1964), Masquerade (1965), Ce noapte, băieți! 1966 și Diabolik (1968).

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Mell a crescut în Graz ca Marlies Theres Moitzi. A fost entuziasmată de teatru de la o vârstă fragedă. A urmat școala de teatru din Graz și apoi Seminarul Max Reinhardt din Viena. Clasa ei le-a inclus de asemenea pe Erika Pluhar, Heidelinde Weis și Senta Berger. Pentru că și-a dorit să aibă succes la nivel internațional, și-a schimbat numele în Marisa Mell. După ce a terminat școala de teatru, s-a căsătorit cu elvețianul Henri Tucci. Căsătoria a durat doar patru ani.

Mell a avut primul succes internațional în 1963 în filmul French Dressing regizat de Ken Russell. În același an, ea a suferit răni grave ale feței într-un accident de automobil.[8]

Producătorul italian Dino de Laurentiis a distribuit-o în adaptarea filmului de benzi desenate în 1967 Pericol: Diabolik! în rolul protagonistei feminine Eva Kant pe Mell, care a jucat alături de John Phillip Law în filmul de aventuri. Regizorul Mario Bava a fost inspirat de succesul filmului James Bond 007 – Mingea de foc din 1965 și este considerat acum un pionier al artei pop în cinema. Mell a fost prezentată în costume extrem de revelatoare și în scene nud ca o „ispititoare” blondă. Totuși, filmul turnat în Roma și în împrejurimile ei, a avut doar un succes moderat în întreaga lume, dar acum este considerat un „cult” de către fanii cinematografiei anilor 1960.

În 1968 a obținut rolul principal în musicalul Mata Hari, produs de David Merrick și Vincente Minnelli. Cu toate acestea, succesul planificat de la Broadway a fost anulat după avanpremiera sa la Washington, D.C. anulat ca un flop absolut și nu a ajuns niciodată la New York. Colega Marisei, Senta Berger, a respins anterior rolul Matei Hari.

Mell s-a întors la Roma și a făcut filme cu Marcello Mastroianni și Antonio Sabàto. În 1971, a jucat alături de Uschi Glas și Petra Schürmann în ultimul film de Edgar Wallace, Sette orchidee macchiate di rosso, care a avut un succes moderat. În 1977, a apărut alături de Tony Curtis în Casanova & Co.

Pe 26 noiembrie 1977, a născut la Roma singurul ei copil, o fiică pe nume Louisa Erika. Născuta prematur a murit în aceeași zi; Mell nu a dezvăluit identitatea tatălui.

În timpul carierei sale, Mell a fost folosită mai ales ca „femme fatale” și frumusețe de film, un timp fiind faimoasă în lume. Dar talentul ei de actorie a fost rareori prezentat în rolurile ei. De-a lungul timpului, ofertele de film au scăzut și Mell a sărăcit. S-a mutat înapoi la Viena și în ultimii ani ai vieții a jucat sporadic în teatru. În 1990 și-a publicat autobiografia Coverlove. Colega ei din studenție și prietenă Erika Pluhar a scris și o carte despre Mell după moartea ei: Marisa. Flashback-uri ale unei prietenii. Prima biografie detaliată a fost publicată în 2013 sub titlul Die Feuerblume (Floarea de foc).

A decedat de cancer esofagian în 1992, la vârsta de 53 de ani și a fost înmormântată în cimitirul parohial Kahlenbergerdorf din Viena. În 2000, Marisa-Mell-Gasse din Viena-Liesing a primit numele ei.

Filmografie selectivă

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b „Marisa Mell”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b The Fine Art Archive, accesat în  
  4. ^ a b Marisa Mell, Find a Grave, accesat în  
  5. ^ a b Marisa Mell, Discogs, accesat în  
  6. ^ „Marisa Mell”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ „Marisa Mell”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ Marisa Mell beim themoviedb.org

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Marisa Mell la Wikimedia Commons

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marisa_Mell&oldid=16569190