Marte 5

Marte 5
Tipul misiuniiOrbitator Marte [1]
OperatorLavochkin
COSPAR ID1973-049A
Nr. SATCAT6754
Durata misiunii7 luni 3 zile
Proprietățile navei spațiale
Navă spațială3MS No.53S
ProducătorLavochkin
Masă de lansare3440 kg[2]
Începutul misiunii
Dată lansare25 iulie 1973, 18:55:48 UTC[3]
LansatorProton-K
Loc lansareCosmodromul Baikonur
Sfârșitul misiunii
Ultimul contact28 februarie 1974
Parametri orbitali
Sistem de referințăAreocentrică
Periapsidă1.760 km
Apoapsidă32.586 km
Înclinație35,3 grade
Epocă12 februarie 1974
Orbitator Marte
Intrare orbită12 februarie 1974 15:45 UTC[4]
 


Marte 5 (în rusă Марс-5, transliterat: Mars-5) a fost o navă spațială sovietică lansată pentru a explora planeta Marte. Parte a programului Marte, a intrat cu succes pe orbita lui Marte în 1974. Din cauza unei erori interne, sonda a pierdut comunicarea cu Pământul după doar 22,81 de zile.[4]

Marte 5 a fost lansată de o rachetă purtătoare Proton-K cu un etaj superior Blok D, de pe Cosmodromul Baikonur, URSS.[3] Lansarea a avut loc la 25 iulie 1973 18:55:48 UTC, primele trei etape plasând nava spațială și stadiul superior într-o orbită joasă a Pământului înainte ca Blok D să propulseze Marte 5 pe orbita heliocentrică către Marte.

După o corecție a rutei la 3 august 1973 și 2 februarie 1974,[5] nava a ajuns la Marte la 12 februarie 1974 și a fost intrat pe o orbită areocentrică cu o periapsă de 1.760 km, o apoapsă de 32.586 km și o înclinare de 35,3 grade.[4][5]

Marte 5 a încetat operațiunile la 28 februarie, după ce a returnat 180 de cadre fotografice, dintre care 43 au fost de calitate utilizabilă.[5] Durata de viață planificată inițială a sondei pe orbita lui Marte a fost de trei luni.[6] Spectrometrul cu raze gamma al sondei a măsurat conținutul de uraniu, toriu și potasiu de pe suprafața pe unde a trecut sonda și a constatat că sunt similare cu rocile magmatice de pe Pământ.[6] Radiometrul cu infraroșu al lui Marte 5 a raportat o temperatură a suprafeței în timpul zilei între -44 °C și -2 °C.[7][6] Temperaturile nocturne au fost măsurate la -73 °C.[6]

Sonda a făcut, de asemenea, o serie de observații ale atmosferei lui Marte.[6] A găsit un strat de ozon la o altitudine de 30 km și a observat nori.[6]

  1. ^ Krebs, Gunter. „Interplanetary Probes”. Gunter's Space Page. Accesat în . 
  2. ^ „Mars 5”. Accesat în . 
  3. ^ a b McDowell, Jonathan. „Launch Log”. Jonathan's Space Page. Accesat în . 
  4. ^ a b c „Mars 5”. US National Space Science Data Centre. Accesat în . 
  5. ^ a b c Siddiqi, Asif A. (). „1973”. Deep Space Chronicle: A Chronology of Deep Space and Planetary Probes 1958-2000 (PDF). Monographs in Aerospace History, No. 24. NASA History Office. pp. 101–106. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  6. ^ a b c d e f Harvey, Brian (). Russian Planetary Exploration History, Development, Legacy and Prospects. Springer-Praxis. pp. 161–165. ISBN 9780387463438. 
  7. ^ Harvey, Brian (). Russian Planetary Exploration History, Development, Legacy and Prospects. Springer-Praxis. p. 154. ISBN 9780387463438.