Noi, cei din linia întîi

Noi, cei din linia întîi
Gendramă  Modificați la Wikidata
RegizorSergiu Nicolaescu
ScenaristTitus Popovici
ProducătorIon Mititelu (directorul filmului)
Vasile Răvescu (prod. delegat)
StudioCasa de Filme 5
DistribuitorRomâniafilm
Director de imagineNicolae Girardi
Operator(i)Sorin Chivulescu
Mircea Mladin
MontajGabriela Nasta
SunetAnușavan Salamanian
MuzicaAdrian Enescu
ScenografieRadu Corciova
CostumeGabriela Nicolaescu
DistribuțieGeorge Alexandru
Anda Onesa
Valentin Uritescu
Ion Besoiu
Ștefan Iordache
Sergiu Nicolaescu
Mircea Albulescu
Silviu Stănculescu
Colea Răutu
Emil Hossu
Vladimir Găitan
Marian Culineac
Ion Siminie
Traian Costea
Vasile Muraru
Premiera9 mai 1986[1]
Durata157 min.
ȚaraRSR R.S. România
Locul acțiuniiUngaria  Modificați la Wikidata
Limba originalălimba română  Modificați la Wikidata
NominalizăriInternational Submission to the Academy Awards[*][[International Submission to the Academy Awards (A film submitted for Academy Awards consideration by a country's approved organization (jury or committee).)|​]] (România, )  Modificați la Wikidata
Prezență online

Pagina Cinemagia

Noi, cei din linia întîi este un film românesc realizat de Sergiu Nicolaescu în 1986.[2][3] Acțiunea filmului se petrece în octombrie 1944 (prima parte) și decembrie 1944 - ianuarie 1945 (a doua parte) pe fronturile din Transilvania, Ungaria și Cehoslovacia.

O parte din filmări, din martie 1985, s-au făcut în incinta fostei Mănăstiri Văcărești, producând o serie de stricăciuni, cea mai gravă fiind fracturarea crucii din marmură a unuia dintre ctitorii mănăstirii, domnitorul Constantin Mavrocordat.[4] Scenariul este scris de Titus Popovici după o idee de Petru Vintilă care a fost folosită și la realizarea filmului Castelul condamnaților (1970).

Filmări au avut loc și la Cota 2000, iar regizorul avea o condiție fizică remarcabilă, reușind să se miște mai rapid și decât cascadorii la urcușurile pe munte.[5][6]

Sergiu Nicolaescu a afirmat în volumul său de memorii că Noi, cei din linia întîi a fost cel mai cenzurat film regizat de el. Conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste a impus scoaterea unei scene cu violențe săvârșite de unguri, a „momentului Budapesta” în care armata română, deși era cea mai avansată, a fost scoasă de pe Bulevardul Rákóczi din ordinul lui Stalin pentru ca armata sovietică să ajungă prima la clădirea Parlamentului Ungar și a dramei generalului Gheorghe Avramescu, acuzat de trădare de către sovietici și executat, în timp ce fiica lui se sinucidea în detenție.[7]

Filmul a fost vizionat de 4.353.493 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.[8]

  1. ^ Noi, cei din linia întâi (1985), aarc.ro, arhivat din original la , accesat în  
  2. ^ Aarc.ro - Totul despre Filmul Romanesc, aarc.ro, arhivat din original la , accesat în  
  3. ^ NOI, CEI DIN LINIA ÎNTÂI, PrimaTV.ro 
  4. ^ Mănăstirea Văcărești pe răbojul istoriei Arhivat în , la Wayback Machine., 17 ianuarie 2010, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina, accesat la 10 august 2013
  5. ^ Loreta Popa - „Reușită! Obișnuit cu succesul, Sergiu Nicolaescu speră să aducă spectatorii iar în sala de cinema”, în „Jurnalul Național”, aprilie 2008.
  6. ^ Sergiu Nicolaescu - „Viață, destin și film” (ediția a II-a revizuită, Ed. Universitară, București, 2011), p. 144-145.
  7. ^ Sergiu Nicolaescu, op. cit., p. 33.
  8. ^ „Situația numărului de spectatori înregistrat de filmele românești ieșite în premieră până la 31.12.2014” (PDF). Centrul Național al Cinematografiei. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]