Odorheiu Secuiesc

Odorheiu Secuiesc
Székelyudvarhely Oderhellen
—  municipiu  —
Primăria Odorheiu Secuiesc Liceul „Áron Tamási” Biserica Sfântul Nicolae
Drapel Stemă
Odorheiu Secuiesc Odorheiu Secuiesc (România) Poziția geografică
Coordonate: 46°18′50″N 25°18′6″E ({{PAGENAME}}) / 46.31389°N 25.30167°E
Țară	România
Județ	Harghita
SIRUTA	83133
Atestare documentară	1301
Reședință	Odorheiu Secuiesc[*]​
Componență	Odorheiu Secuiesc[*]​
Guvernare
- Primar	Árpád Gálfi[*]​[1] (POL[*]​, 2016)
Populație (2021)
- Total	31.335 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	535600[2]
Localități înfrățite
- Tatabánya	Ungaria
- Barcs	Ungaria
- Vác	Ungaria
- Cegléd	Ungaria
- Bichișciaba	Ungaria
- Subotica	Serbia
- Dunajská Streda	Slovacia
- Soroksár	Ungaria
- Budapesta	Ungaria
- Várkerület	Ungaria
- Tihany	Ungaria
- Keszthely	Ungaria
Prezență online
site web oficial GeoNames
Poziția localității Odorheiu Secuiesc
Modifică date / text

Odorheiu Secuiesc, colocvial Odorhei, (în maghiară Székelyudvarhely, în germană Oderhellen, alternativ Hofmarkt, în latină Areopolis) este un municipiu în județul Harghita, Transilvania, România. În 2011, avea o populație de 34.257 de locuitori.

Orașul se află situat la 105 km sud-est de Târgu Mureș și este străbătut de râul Târnava Mare.

În teritoriul orașului au fost descoperite ruinele unui castrul roman.

Într-un document din 1301^[3] este amintită existența aici a unui castru regal, Castram Vduord. Denumirea Vduord indică faptul că executorul secuilor își avea aici sediul. Se presupune că localitatea a fost oraș liber înainte de secolul al XIV-lea. În anul 1357, aici s-a ținut prima dietă (adunare reprezentativă) a secuilor. Cetatea (castelul) din oraș a fost edificată în anul 1492 cu folosirea materialelor de construcție ale unei mănăstiri. Ioan Sigismund, principele maghiar al Transilvaniei, a luat în stăpânire cetatea după ce a câștigat o bătălie contra secuilor. Între anii 1562 și 1565, Principatul Transilvaniei a finanțat construirea noului castel Székelytámadt (textual, "a atacat secuiul"), ceea ce a fost interpretat ca o umilință adusă secuilor înfrânți în bătălia cu trupele maghiare princiare. Secuii au distrus acest castel în anul 1599, când au luptat alături de voievodul muntean, Mihai Viteazul, și principe ardelean în 1600. Reconstruirea lui a fost ordonată numai după anul 1621 de noul principe, Gabriel Bethlen. În 1616, pașa otoman Ali a ars castelul din temelii, iar în 1704 generalul romano-german Tiege l-a jefuit. În cele din urmă, castelul a fost demolat parțial de secui, la ordinul lui Lőrinc Pekry, care l-a recucerit. De atunci, castelul se numește Csonkavár („castelul trunchiat”) și a dăinuit până în zilele noastre.

În 1558, regina maghiară Isabella a acordat Odorheiului (atestat ca târg din 1485) statutul de oraș liber, cu drept de folosire a sigiliului și stemei, scutit de orice alte obligații, cu excepția tributului datorat otomanilor.

La începutul secolului al XVII-lea (1613), în numele localității a apărut și atributul Secuiesc.

În anul 1876, localitatea a devenit reședința comitatului austro-ungar Odorhei, care a luat ființă prin unirea a trei scaune secuiești. În perioada interbelică, localitatea a fost reședința județului românesc Odorhei.

În timpul regimului comunist, orașul a făcut parte mai întâi din Regiunea Stalin (1950-1960), apoi din Regiunea Autonomă Maghiară, după care, în anul 1968, nu și-a mai redobândit statutul de reședință de județ, ci a fost integrat în nou-înființatul județ Harghita, cu reședința la Miercurea Ciuc.

Componența etnică a municipiului Odorheiu Secuiesc

     Maghiari (87,29%)

     Români (2,3%)

     Romi (1,58%)

     Alte etnii (0,09%)

     Necunoscută (8,75%)

Componența confesională a municipiului Odorheiu Secuiesc

     Romano-catolici (46,48%)

     Reformați (26,04%)

     Unitarieni (12,58%)

     Ortodocși (1,88%)

     Alte religii (3,02%)

     Necunoscută (10%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Odorheiu Secuiesc se ridică la 31.335 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 34.257 de locuitori.^[4] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (87,29%), cu minorități de români (2,3%) și romi (1,58%), iar pentru 8,75% nu se cunoaște apartenența etnică.^[5] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt romano-catolici (46,48%), cu minorități de reformați (26,04%), unitarieni (12,58%) și ortodocși (1,88%), iar pentru 10% nu se cunoaște apartenența confesională.^[6]

Odorheiu Secuiesc - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Municipiul Odorheiu Secuiesc este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Árpád Gálfi[*]​, de la Partidul Oamenilor Liberi[*]​, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[7]

• Castrul roman de la Odorheiu Secuiesc
• Capela romano-catolică (sec. XIII-XVI)
• Ruinele cetății „Székely Támadt” (sec. al XVI-lea)
• Mănăstirea franciscană din Odorheiu Secuiesc
• Biserica iezuiților (sec. XVII-XVIII)
• Biserica reformată
• Fostul sediu al comitatului Odorhei (1896)
• Liceul Teoretic „Tamási Áron”
• Cimitirul Eroilor Români din cele două războaie mondiale, amplasat pe dealul Cuvar, cu o suprafață de 234 mp. În acest cimitir sunt înhumați 43 eroi militari români, din care 8 din Primul Război Mondial și 35 din cel de-al Doilea Război Mondial.

La Odorheiu Secuiesc s-au născut:

• István Lakatos (1620 - ?), preot, scriitor;
• Mihály Tölcséres^⁠(d) (1670 - 1737)), scriitor ecleziastic romano-german;
• Sándor Tomcsa^⁠(d) (1897 - 1963), scriitor, jurnalist;
• László Tompa (1883 - 1964), poet;
• Ferenc Szemlér (1906 - 1978), poet și traducător român;
• László Rajk (1909 - 1949), politician comunist, secretar adjunct al MKP-ului (Partidul Comunist Maghiar), ministru de interne al Ungariei, victima unui proces ideologic din anul 1949;
• Andrei Barabaș (1937 - 2005), atlet;
• Gyula Bartha (n. 1945), voleibalist;
• Attila Verestóy (1954 - 2018), senator, afacerist român;
• Gheorghe Fazekas (n. 1958), sportiv la patinaj artistic.

Aici a studiat marele povestitor maghiar de basme Elek Benedek.

Preotul ortodox român Sebastian Rusan (1884-1956) a slujit în perioada 1933-1940 ca paroh și administrator protopopesc la Odorhei, construind o biserică ortodoxă monumentală în acest oraș.^[8]

• Echipa de handbal masculin "HC Odorheiu Secuiesc"
• Echipa de handbal feminin "Székelyudvarhelyi NKK"

• Barcs, Békéscsaba, Tatabánya, sectorul I din Budapesta (Budavára), Dunaszerdahely, Hajdúdorog, Keszthely, Tatabánya, Tihany, Törökbálint, Vác - Ungaria
• Subotica - Serbia
• Mediaș - România

• 
  Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Primăria orașului
• 
  Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” a fostei mănăstiri franciscane
• 
  Altarul principal
• 
  Biserica romano-catolică Sfântul Nicolae
• 
  Nava spre altar
• 
  Liceul „Áron Tamási”
• 
  Biserica reformată
• 
• 
  Casă de meșteșugar cu prăvălie la parter (Anna Urogdi), str. Szent Imre nr. 33, sf. sec. al XIX-lea (monument istoric)
• 
  Capela lui Isus
  (lăcaș de cult catolic, sec. al XIII-lea)
• 
  Casă de meșteșugar, cu prăvălie la parter, str. Szent Imre nr. 41, sec. al XIX-lea (monument istoric)
• 
  Vedere din centrul orașului
• 
  Vedere din centrul orașului
• 
  Casă cu prăvălie și atelier, str. Szent Imre nr. 39 (monument istoric)
• 
  Placa comemorativă de pe casa memorială „Tompa Lászlo”
• 
  Indicator stradal bilingv
• 
  Grupul școlar „Eötvös József” (monument istoric)
• 
  Casă, monument istoric, str. Cetății
• 
  Vila „Nyirö” (monument istoric)
• 
  Bustul lui Dávid Baróti Szabó
• 
• 
• 
• 
  Bustul lui Áron Tamási
• 
  Bustul lui Áron Tamási

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Odorheiu Secuiesc

• Pagina de internet a primăriei orașului
• Locuri de vizitat în Odorheiu Secuiesc Arhivat în 7 iulie 2014, la Wayback Machine.
• Pagina orașului
• O pagină a orașului cu informații utile Arhivat în 5 iulie 2012, la Wayback Machine.
• Mausoleul Eroilor de la Odorheiu Secuiesc Arhivat în 1 ianuarie 2014, la Wayback Machine. (Oficiul Național pentru Cultul Eroilor)

• Castrul roman de la Odorheiu Secuiesc
• Mănăstirea franciscană din Odorheiu Secuiesc
• Biserica Sfântul Nicolae din Odorheiu Secuiesc
• Biserica reformată din Odorheiu Secuiesc

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Harghita Reședința Miercurea Ciuc (38.966 loc.) Municipii Gheorgheni (18.377 loc.) · Odorheiu Secuiesc (34.257 loc.) · Toplița (13.929 loc.) Orașe Băile Tușnad (1.611 loc.) · Bălan (6.115 loc.) · Borsec (2.585 loc.) · Cristuru Secuiesc (9.650 loc.) · Vlăhița (6.898 loc.) Comune Atid · Avrămești · Bilbor · Brădești · Căpâlnița · Cârța · Ciceu · Ciucsângeorgiu · Ciumani · Corbu · Corund · Cozmeni · Dănești · Dârjiu · Dealu · Ditrău · Feliceni · Frumoasa · Gălăuțaș · Joseni · Lăzarea · Leliceni · Lueta · Lunca de Jos · Lunca de Sus · Lupeni · Mădăraș · Mărtiniș · Merești · Mihăileni · Mugeni · Ocland · Păuleni-Ciuc · Plăieșii de Jos · Porumbeni · Praid · Racu · Remetea · Săcel · Sâncrăieni · Sândominic · Sânmartin · Sânsimion · Sântimbru · Sărmaș · Satu Mare · Secuieni · Siculeni · Subcetate · Suseni · Șimonești · Tomești · Tulgheș · Tușnad · Ulieș · Vărșag · Voșlăbeni · Zetea Sate Sate din județul Harghita